De ce pesta porcină africană a „lovit” doar fermele românești. O analiză, dincolo de teoria conspirației
Criza pestei porcine africane, bilanț provizoriu: peste 100.000 de animale sacrificate. Ce s-a întâmplat, de fapt?
Acest articol a apărut în numărul 48 (10-23 septembrie) al revistei NewMoney
Bărbați îmbrăcați în halate albe intră într-o stână din comuna Ciocănești (Dâmbovița) și cer porcul cel mai mare și cel mai frumos. E o solicitare firească din partea unor veterinari în această perioadă: pesta porcină e la apogeu – sute de mii de porci infestați cu virusul fără leac sunt sacrificați, iar Direcțiile Sanitar-Veterinare din toată țara iau măsuri extreme pentru a frâna extinderea bolii. Aceasta este și explicația pe care domnii în halate albe le-o oferă ciobanilor: trebuie făcute analize prin sondaj și de-asta animalele sunt luate la laborator.
După ce porcul cel mai mare și cel mai frumos este încărcat în mașină, ciobanii au o bănuială sumbră și pun mâna pe telefon. Sună la Direcția Sanitar-Veterinară Dâmbovița și bănuielile li se confirmă. Singurul lucru pe care bărbații în alb îl aveau în comun cu medicii veterinari era vestimentația. În Dâmbovița nu s-a înregistrat niciun caz de pestă porcină și nu a existat nicio suspiciune, cel puțin până acum. Episodul a fost relatat presei de doctorul Sandu Tolea, directorul DSV Dâmbovița, însă poliția nu a înregistrat nicio plângere legată de cazul respectiv.
Pseudo-veterinarii se numără probabil printre puținii câștigători ai „celui mai grav flagel cu care s-a confruntat zootehnia românească până în prezent“, dacă e să ne luăm după formularea Administrației Prezidențiale. În aceeași logică, pesta este „cea mai gravă boală a animalelor de după al Doilea Război Mondial“, după cum declară Geronimo Răducu Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Și lista superlativelor nu se oprește aici. „Pesta porcină, lovește cea mai mare fermă de porci din România“, titra la sfârșit de august prestigioasa agenție de știri financiare Reuters. La Tebu Consult, ferma din Brăila a omului de afaceri Marin Moraru, autoritățile au decis eutanasierea treptată a circa 140.000 de porci.
În realitate, nu există un clasament nici oficial, nici neoficial al fermelor de porci după numărul de animale, luate individual, ci „în funcție de capacitatea totală de producție“, după cum observă Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România.
Topul celor mai mari companii din sector este condus detașat de chinezii de la Smithfield și danezii de la Premium Porc, pe o piață de peste 600 de milioane de euro. Principala victimă a zootehniei locale, Tebu Consult, este al treilea mare jucător și, totodată, cea mai mare companie românească din sector, potrivit unui clasament realizat în 2017 de publicația britanică de industria alimentară Pig Progress, parte a grupului britanic RELX, unul dintre cei mai mari furnizori de informații specializate din lume.
Ioan Ladoși crede totuși că ferma lui Marin Moraru „poate fi considerată cea mai mare“, dacă ne raportăm la numărul de animale. Cea mai mare înseamnă și cea mai vulnerabilă economic, pentru că virusul pestei porcine face victime în serie.
CONSPIRAȚII. Veștile legate de sacrificarea a peste 120.000 de porci (bilanțul autorităților este provizoriu) au inflamat mult spiritele, iar discuția publică a alunecat inevitabil pe panta politică: unii acuză Guvernul că nu își face treaba, iar ceilalți, că președintele își face campanie electorală în contextul unei catastrofe naționale. Nici teoria conspirației nu putea lipsi din peisaj: o mână nevăzută dorește eliminarea producătorilor români din circuitul economic.
Profesorul Avram Fițiu, secretarul general al Federației Naționale de Agricultură Ecologică, crede că dezbaterea privind actuala criză din zootehnie este condusă conform unui „manual de dezinformare și manipulare“, iar presa este „dirijată controlat pe piste false: pe efecte emoționale, și nu pe cauze“. Într-o convorbire telefonică, profesorul Fițiu – care a avut funcții administrative în Ministerul Agriculturii cu peste un deceniu în urmă – a declarat pentru NewMoney că manipulatorii sunt marile grupuri străine, „deranjate“ de faptul că România are multe ferme particulare. Într-adevăr, cu 3,4 milioane de ferme agricole și zootehnice, România conduce clasamentul european, fiind urmată de Polonia. Din acestea, aproape trei milioane de ferme sunt de autoconsum, potrivit Eurostat.
Întrebat de ce marile ferme cu capital străin nu au fost afectate, toate pierderile fiind înregistrate de companii și gospodării românești, explicația este mult mai simplă, dacă îl ascultăm pe Sorin Minea, președintele Romalimenta (Federația patronatelor din industria cărnii) și fondatorul Angst, unul dintre cei mai vechi procesatori de produse din carne din România. „Măsurile de biosecuritate în fermă nu sunt facultative“, spune Sorin Minea, medic veterinar de profesie. El lasă de înțeles că multinaționalele au proceduri extrem de stricte privind accesul în complexul de creștere a animalelor, în vreme ce la fermele românești, inclusiv cele foarte mari, lucrurile sunt relative. „Smithfield (cel mai mare producător de profil, cu un milion de animale, n.r.) nu te angajează dacă ai porc acasă. La sfârșitul anului îți dă un porc, dar, acasă, nu crești“, explică proprietarul Angst.
La Premium Porc, companie daneză cu o producție de aproximativ 400.000 de capete, nu a fost înregistrat niciun caz de pestă, deși operează inclusiv în așa-numitele „zone roșii“, potrivit unei hărți a Comisiei Europene. Potrivit hărții, România este țara europeană în care virusul se extinde cu cea mai mare viteză (vezi infografic, pag.15). Unele dintre ferme se află la distanțe de trei sau zece kilometri de zonele critice, acestea fiind supuse unor restricții severe. Cele mai afectate județe sunt Brăila și Tulcea. În Brăila se află atât ferma Tebu Consult (cea care va înregistra pierderi-record, după sacrificarea a 140.000 de animale), cât și Complexul de Creștere a Porcilor (cu 35.000 de animale eutanasiate), deținut de omul de afaceri Gheorghe Caruz.
„Nu am înregistrat în niciuna dintre fermele (opt în 12 județe, n.r.) pe care le operăm vreun caz de pestă porcină africană“, spune Georgiana Vlad, specialist în comunicare din cadrul Premium Porc Group. Totuși, „fermele sunt afectate semnificativ de restricțiile de circulație impuse de către autorități“, adaugă Vlad. Pe de altă parte, sunt acordate derogări pentru animalele sănătoase aflate în zonele roșii, după efectuarea unor analize în laboratoare specializate.
Nu originea capitalului, ci nerespectarea normelor de biosecuritate este principala cauză a răspândirii bolii și în opinia lui Florin Burculescu, președitele cooperativei „Țara mea“ – o verigă între fermieri și marile lanțuri de retail. Burculescu, care lucrează cu 87 din cele 120 de ferme de porci existente în acest moment, declară că multinaționalele sunt mai stricte decât companiile românești în această privință. „Dacă se respectă legea, nu are cum să intre nicio pestă“, spune președintele cooperativei.
Virusul pestei porcine africane se răspândește cu o viteză foarte mare și este suficient ca un singur animal să fie infestat, pentru ca boala să se extindă cu șanse aproape de 100% în toată ferma. Descoperit în urmă cu peste un secol, în Kenya, virusul nu are leac nici acum, pentru că nu produce anticorpi, pe baza cărora să se poată fabrica un vaccin. Virusul nu este deloc periculos pentru oameni, însă nu e recomandabil consumul cărnii infestate.
Procesatorii nu au rețineri să cumpere carne de porc românească, atât timp cât documentele sunt în regulă: carnea trebuie să aibă ștampila ovală, bine cunoscută de cei din industrie drept o certificare a calității. Carnea de producție internă nu va fi însă suficientă, diferența urmând să fie completată din importuri. Oricum, procesatorii români importau și până acum 50% din necesar. „În România, nu mai găsim cantitățile de carne de care avem nevoie“, spune Radu Timiș, fondatorul grupului Cris-Tim, unul dintre cei mai mari producători autohtoni de mezeluri.
O PICĂTURĂ ÎNTR-UN OCEAN. Dincolo de pierderile individuale, întrebările cu adevărat grele privesc contextul general: care va fi factura totală de pe urma acestui „flagel“ și când/ cum vor fi plătite despăgubirile? Răspunsurile sunt incomplete, contradictorii sau în curs de actualizare. La începutul lui septembrie fermierii fuseseră despăgubiți cu doar 108.000 de euro, conform celui mai recent comunicat publicat de ANSVSA, principalul gestionar legal al fenomenului.
Potrivit aceleiași surse, despăgubirile care ar trebui plătite, pe baza bilanțului actual, se ridică la 10 milioane de euro, însă caruselul pierderilor e de-abia la început. În funcție de sursă, numărul porcilor ce urmează să fie sacrificați variază între 300.000 și un milion. De precizat că în România sunt 4,7 milioane de porci, potrivit statisticilor oficiale, însă numărul real ar fi cu circa trei milioane mai mare, dacă luăm în calcul animalele din gospodării și ferme clandestine, care nu apar în nicio raportare.
„Totalul despăgubirilor (…) ar ajunge undeva la 43 de milioane de euro“, declara în plină criză Petre Daea, ministrul Agriculturii, într-o intervenție la postul de televiziune România TV. Într-adevăr, suma a fost prevăzută prin rectificarea bugetară și un transfer de la Ministerul Finanțelor, însă modalitatea de acordare a despăgubirilor rămâne neclară. Marea speranță a ministrului este ca factura să fie decontată, la final, din bani europeni.
De la Bruxelles, lucrurile se văd însă diferit. „Doresc să amintesc posibilitatea pe care autoritățile țării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea și eradicarea pestei porcine africane“, spune comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scrisoare adresată unui parlamentar român. Oficialul vedea ajutorul european, la mijlocul lui august, doar ca pe o măsură „de ultim resort“. Fondul de rezervă al Guvernului este însă egal cu zero, la propriu. Ministrul de Finanțe susține că fondul a secat, inclusiv din cauza plăților care au fost făcute pentru a despăgubi fermele afectate de pestă, însă veridicitatea afirmației a fost contestată de președinte.
Oricum, criza a căpătat proporții și în urma politizării excesive, după cum observă Radu Timiș de la Cris-Tim. „Nu e grav din moment ce au fost sacrificați circa 140.000 de porci dintr-o populație de peste patru milioane“, completează antreprenorul.
CRONICA UNOR MORȚI ANUNȚATE. Unul dintre motivele pentru care ajutorul european nu se grăbește să vină poate fi avertismentul pe are Comisia Europeană l-a dat României încă din februarie 2017, cu cinci luni înainte de prima confirmare a virusului de pestă porcină la Satu Mare. „România nu aplică încă multe măsuri în vederea prevenirii pestei porcine africane“, era concluzia raportului cu pricina.
Comisia anticipa că autoritățile române vor începe să ia măsuri doar după confirmarea bolii. Forul european se referă la gestionarea populației de mistreți și la biosecuritatea din cadrul gospodăriilor. Așa s-a și întâmplat: pesta a fost adusă în Delta Dunării de porcii mistreți din Ucraina care au intrat în contact cu porcii domestici nesupravegheați.
Sorin Minea povestește că în 2014, imediat după ce virusul se instalase în Ucraina și în țările baltice, a participat la un prim consiliu științific la ANSVSA organizat pe marginea subiectului. „S-a estimat atunci că, în aproximativ trei ani, va ajunge și la noi“, își amintește omul de afaceri. Din păcate, și această profeție s-a îndeplinit cu exactitate.
Privind retrospectiv, Minea crede că unii s-au folosit de lipsa de reacție a autorităților pentru a transforma criza pestei porcine într-o afacere profitabilă. Toată teoria cu iz conspiraționist pornește de la diferența consistentă dintre nivelul despăgubirilor (promise) și prețul de piață al cărnii de porc în viu. Nivelul despăgubirilor este de 8-12 lei/ kg, în vreme ce porcii din gospodării se vând cu trei lei kilogramul, iar, la poarta fermei, prețul acestora este de 5-5,5 lei/ kilogram. „Există suspiciuni că au fost aduși porci bolnavi din zone infestate, special pentru despăgubire“, spune Sorin Minea. Paradoxal, în zonele infestate, prețul de vânzare al animalelor sănătoase va scădea, pentru că oferta va fi ridicată, într-un interval de timp scurt.
În fond, acolo unde nici autoritățile, nici parte din mediul privat nu iau măsuri suficiente de prevenție, teoria conspirației găsește teren fertil.
Scandaluri „pe pâine“
În ultimii 20 de ani, sectorul industriei alimentare din România s-a confruntat cu mai multe evenimente similare celui legat de pesta porcină africană. Fiecare scandal a rămas însă în coadă de pește.
GRIPA AVIARĂ. În toamna lui 2005, autoritățile sanitar-veterinare confirmau prezența virusului H5N1 în România, cunoscut sub numele de gripă aviară. Focarele au apărut inițial la păsări sălbatice în Delta Dunării și s-a extins și în gospodării. Probleme au avut și producătorii de carne de pasăre care au avut restricții la export.
CAȘCAVALUL DE BRĂDET. Fabrica Lactate Brădet, din zona Curtea de Argeș, a fost în 2016 în centrul unui mare scandal după ce veterinarii au descoperit bacteria E.coli în produsele perocesate de companie. Disputele au durat aproape un an, timp în care proprietarul Marius Badea a pierdut 300.000 de euro.
INTERVIU
„E negustorie“
Sorin Minea, medic veterinar și președintele Angst, unul dintre cei mai longevivi procesatori români din industria cărnii, remarcă un paradox: prețul cărnii de porc nu va crește din cauza unui ciudat joc al cererii și al ofertei. Iar aceasta este doar una dintre observațiile făcute de Minea într-un interviu tranșant pe tema crizei pestei porcine africane.
NewMoney: Cum vă veți asigura necesarul de carne de porc pentru producția de procesate?
Sorin Minea: Acum, 50% din necesarul României este asigurat din producția internă și vorbesc de porcii de fermă. Restul de 50% e comerț intracomunitar. Noi cumpărăm din Comunitatea Europeană de zeci de ani. Și eu îmi aleg prețul cel mai bun la calitatea cea mai bună. Dacă nu am carne de porc suficientă, eu ce fac, nu mai lucrez? Nu, caut în Uniune și fac comerț intracomunitar. De aceea, prețul cărnii de porc e relativ stabil. Apropo de povestea că vom mânca porc străin, mă umflă râsul. Mâncăm porc străin de ani de zile.
NM: Cum va evolua prețul cărnii în viitorul apropiat: va crește?
SM: Deocamdată prețul nu mai crește. Dar aici e altă poveste. Și pericolul se numește piață liberă. Crescătorii ar vrea să-l vândă mai scump, dar din păcate trebuie să-l dea mai ieftin. În zonele cu roșu (este vorba despre zonele de focar, n.r.), carnea primește ștampilă hexagonală, ceea ce înseamnă că nu poți să o scoți din zona respectivă și nu poți să o aduci în Europa. Eu iau cu ștampilă ovală, pentru că fac comerț intracomunitar. Deci fermele de porci din focar vor fi nevoite să scadă prețurile, iar restul vor fi tentate să le crească, pentru că se adresează altei piețe. De ce credeți că prețul la porc e acum scăzut? Păi din cauza restricțiilor pentru Rusia. Embargoul cu Rusia înseamnă piață restrânsă și, în concluzie, prețul scade. Nu e mafia internațională. E negustorie.
NM: Totuși, criza actuală nu vă afectează în niciun fel?
SM: E un risc. Dacă eu produc mai scump, risc să fiu retricționat. Comunitatea poate spune: dacă nu stăpânești pesta, nu mai cumpăr, pentru că o aduci la mine în țară. Așa că stai tu la tine acasă. Noi abia am deschis granița și avem deficit. Iar, dacă se închide granița, se va întâmpla doar într-un singur sens: din afară pot intra produse procesate în România, dar din România nu vor mai putea să iasă. Începe canibalizarea pe piață și încep să dispară și procesatorii. De-aia le spun crescătorilor de porci: nu vă rugați să se extindă zona, rugați-vă să se restrângă; dacă moare unul, poate îl putem ajuta; dacă mor toți, atunci ne ajută Dumnezeu. Iar Comisia Europeană și Europa nu sunt mama.
NM: Care credeți că este soluția stopării fenomenului?
SM: S-au făcut greșeli după greșeli. Trebuia mers la spanioli care au experiență (se confruntă cu pesta porcină africană de 30 de ani, n.r.). Spaniolii au reușit să o țină sub control după ce au dat o lege prin care au spus că nu se mai pot crește porci în curțile populației. Pesta se întinde dintr-o curte în alta. Asta e singura soluție. A fost făcută în Spania, a fost în Portugalia și au făcut-o și polonezii acum. Populația e masă de manevră. I se spune lui Gheorghiță, care are doi porci, că vin să-i omoare porcii și moare ăla de inimă. Dar există și ăla care are o sută de porci și îi ține liberi. Nu e vorba de Gheorghiță aici, ci de ăia care au suta de porci. Nu-i dai voie mai mult de un porc pe care să-l țină închis în curte, să-l taie tradițional și să-l mănânce cu familia, că avem derogare de la UE.
FOTO: Guliver / Getty Images
