Gestul antreprenorului britanic Julian Richer din primăvara acestui an, care le-a transferat 60% din acțiuni angajaților, a ridicat multe sprâncene. Mai ales în afara companiei sale.
Acest articol a apărut în numărul 75 (7 – 20 octombrie 2019) al revistei NewMoney
Richer a fondat în urmă cu patru decenii un retailer de echipamente audio și video pentru divertismentul de acasă, care a ajuns lider de piață în Marea Britanie. Pasul înapoi l-a făcut când a împlinit 60 de ani și spune că nu regretă nicio secundă mișcarea. Tehnic vorbind, britanicul a vândut 60% din acțiuni către un vehicul deținut de cei peste 500 de angajați ai Richer Sounds și 40% din suma obținută a împărțit-o tot angajaților sub forma unui bonus de 1.000 de lire sterline pentru fiecare an de activitate.
Richer nu este nici pe departe la primul gest surprinzător, el dezvoltând de-a lungul anilor o întreagă filosofie a recompensării angajaților. Este, de altfel, autorul a două cărți de management, una dintre ele fiind sugestiv intitulată „The Ethical Capitalist“.
Printre altele, în compania sa, dacă un membru al echipei este sunat pentru o problemă de serviciu într-una dintre zilele sale libere, primește 20 de lire pentru că a fost deranjat.
Ne-am obișnuit să privim cu suspiciune orice semn de bunăvoință venit din partea unui antreprenor. De ce ar renunța un om de afaceri la propriul profit sau, și mai „grav“, la propriile acțiuni, când cele două sunt, de fapt, esența capitalismului – un sistem care încurajează individualismul? Răspunsul devine și mai greu de dat, în condițiile în care bătrânul Julian Richer este mic copil atunci când vine vorba de împărțit cu alții.
FILANTROCAPITALISM. Cofondatorul Facebook Mark Zuckerberg și soția sa, Priscilla Chan, au scris în decembrie 2015 o scrisoare către copilul lor nou-născut, Max, în care se angajau ca în decursul vieții să doneze 99% din acțiunile pe care le dețin în cea mai mare rețea de socializare din lume, a căror valoare era estimată la momentul respectiv la 45 de miliarde de dolari. Miliardele de dolari (o parte deja au fost donate de familia Zuckerberg) au drept scop rezolvarea unor probleme sociale prin acțiuni concrete, precum cercetarea medicală sau educația. Gestionarea actelor de caritate cu instrumente manageriale a dus la apariția unui nou termen – filantrocapitalism –, inventat de Matthew Bishop și Michael Green odată cu publicarea cărții care poartă chiar acest nume.
În esență un important pas înainte, filantrocapitalismul este privit de unii cu mari rezerve. Observația este valabilă și pentru acțiunile de CSR (corporate social responsability) derulate de mai toate multinaționalele lumii. Întorcându-ne la cazul Zuckerberg, una dintre acțiunile inițiativei sale filantropice a constat în acordarea unor granturi în valoare cumulată de trei milioane de dolari către populația din apropierea orașului San Francisco, comunitate care are mari dificultăți în a-și plăti chiria sau în a-și achiziționa o locuință, pe fondul exploziei prețurilor în sectorul imobiliar. Criticii au obiectat că vinovat de această explozie care a îngreunat masiv viața locuitorilor din zonă care nu lucrează în tehnologie este inclusiv Facebook. Și a mai existat o obiecție: Zuckerberg a donat doar trei milioane de dolari
pentru rezolvarea acestei probleme, adică echivalentul prețului unei case și jumătate din Menlo Park, localitatea unde își are cartierul general corporația tehnologică.
Între 2012 și 2017, prețurile locuințelor din zonă aproape că s-au dublat. Milionarii creați pe bandă rulantă de listările pe bursă ale companiilor IT au fost mână largă când a venit vorba să-și cumpere o casă, lucru care a dus la actuala stare de fapt. Esența acestor observații critice este că, uneori, miliardarii donează (insuficient) pentru a repara stricăciuni pe care chiar ei le-au provocat. Ca să nu mai punem la socoteală comportamentul de piață pe alocuri profund imoral al corporațiilor pe care le-au creat. Scandalul Cambridge Analytica, precum și distorsiunile de pe piața publicității online sunt doar două exemple în acest sens.
În aceeași logică, cel puțin la fel de disputat a fost, de-a lungul anilor, și impactul Microsoft asupra mediului de business, prin acțiuni monopoliste. Cofondatorul său, Bill Gates, este cel care a dat tonul marilor donații, prin fundația pe care o deține alături de soția sa, Melinda. De notat că Bill Gates a donat 45 de miliarde de dolari începând din 1994. Tot el este coautorul unei inițiative, alături de prietenul său, investitorul Warren Buffett, prin care miliardarii lumii sunt invitați să-și doneze majoritatea averii către fundații caritabile.
DESTUL. Fără să fie miliardar, Julian Richer s-a raliat mișcării și justificarea pe care a adus-o gestului său pare una profund umană și care are prea puțin în comun cu ideea de a salva omenirea, cea care guvernează marea caritate. Richer a spus că se apropie de vârsta la care a murit tatăl său și nu vrea ca soția să se confrunte cu dificultățile pe care le implică administrarea unei mari averi. În plus, pachetul de 40% care a rămas familiei generează suficiente dividende. „Avem deja mai mult decât destul“, a afirmat Richer.
