De ce au ales mai mulți antreprenori cu greutate să pună umărul la ieșirea din impas a unor afaceri fondate de alți antreprenori

Andreea Neferu 20/03/2018 | 13:32 Financiar
De ce au ales mai mulți antreprenori cu greutate să pună umărul la ieșirea din impas a unor afaceri fondate de alți antreprenori

Unde-s mulți, puterea (de finanțare) crește. Un motiv suficient de bun pentru ca un grup de oameni de afaceri români cu greutate să pună mână de la mână pentru a salva businessurile altor antreprenori.

Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney

Lansarea unei platforme care investește în companii aflate în impas, finanțată de nume cu greutate din mediul de afaceri local – frații Adrian și Dragoș Pavăl (fondatorii celui mai mare business românesc, Dedeman) și Dan Șucu (fondatorul retailerului de mobilă Mobexpert) – începe să clatine proverbialul mit al aversiunii antreprenorilor români pentru asociere. Creată de CITR Group, grup de firme care oferă soluții pentru companii aflate în impas eco­nomic, platforma ROCA (acronim de la Romanian Capital) adună practic resurse de la mai mulți oameni de afaceri (români sau stră­ini) pentru a readuce pe linia de plutire companii antreprenoriale locale care nu reușesc să mai vadă luminița de la capă­tul tunelului.

Mai ales că, analizând cifrele la rece, ecosistemul de business din România pare un Harap Alb greu încercat: dintr-un total de 660.000 de companii active la ni­vel național, 20.000 au active de peste un milion de euro, iar 11.000 dintre acestea din urmă se confruntă, într-o formă sau alta, cu dificultăți, arată datele CITR Group. De altfel, aceste statistici stau și la baza unui paradox cu accente tipic românești: chiar dacă la nivel macroeconomic, Ro­mâ­nia este „tigrul“ Europei, cu o creștere a Produsului Intern Brut de 7% anul trecut, lucrurile arată cu totul și cu totul alt­fel la nivel microeconomic, mai ales în contextul în care multe dintre firmele locale sunt slab capitalizate și nu au re­zerve financiare suficiente.

„Companiile care activează în mediul de afaceri românesc prezintă un grad foarte redus de capitalizare, tendința acestuia fiind de scădere constantă din momentul impactului crizei financiare din 2008 până la finalul lui 2016, respectiv de la 32% la 28%“, notează Iancu Guda, director servicii Coface și președinte al Aso­cia­ției Analiștilor Financiar-Bancari din Ro­mâ­nia (AAFBR), în cartea sa „De ce eșu­ea­ză companiile? 10 greșeli și 100 de soluții“.

Așadar, una dintre principalele provo­cări ale companiilor ce activează pe plan local este lipsa resurselor financiare, care împiedică o dezvoltare ulterioară. „E un cerc vicios. Astfel de companii au dificul­tăți pentru că sunt nefinanțabile din punct de vedere bancar și sunt și prea mici să intre pe radarul investitorilor, dar și viceversa e adevărat. Nu pot atrage ca­pi­tal și finanțare pentru că sunt în dificultate“, spune Andrei Cionca, președintele CITR Group.

DIRECȚII PENTRU INVESTIȚII. În acest punct intervine ROCA. Cu un capital ini­țial de 4,5 milioane de euro, grupul vrea să susțină financiar trei tipuri de firme românești: cele în dificultate financiară, cele care se confruntă cu provocări în procesul de creștere, respectiv cele care se află în faza de succesiune a fondatorului în business. Până acum, platforma a pompat puțin peste un milion de euro în producătorul brașovean de încălțăminte S-Karp, fondat de Radu Jitaru, iar planul de bătaie este ca până la finalul acestui an să facă investiții în cel puțin alte cinci firme. „Ținta noastră sunt companiile cu produse care pot dezvolta o poveste, care au un brand Made in Romania“, spune Rudolf Vizental, CEO al ROCA, care adaugă că speră ca până la finalul anului viitor platforma să strângă cel puțin 20 de milioane de euro. Dincolo de infuzia de capital, ROCA se va implica și în partea de management a companiilor cu difi­cultăți, în condițiile în care va intra în capitalul social al companiilor finanțate cu minimum 60%. Țintind un randament anual de cel puțin 16%, cei de la CITR Group susțin că, încă de la început, vor stabili un plan prin care antreprenorul fondator își va putea răs­cumpăra acțiu­nile după o anumită pe­rioadă.

Dar ROCA mai reprezintă și o altfel de premieră pe piața românească – antrepre­nori de calibru se asociază și pun umă­rul la ieșirea din impas a unor afaceri fondate de alți antreprenori, asumându-și astfel și un rol de educare a pieței în ansamblu. „Avem responsabilitatea, dar și interesul de a face tot ce depinde de noi astfel încât economia în ansamblul ei să crească“, spune Dragoș Pavăl, care a pus la bătaie, prin compania PIF Industrial, circa două milioane de euro în platforma ROCA. Pe de altă parte, Dan Șucu, care con­­tribuie cu 500.000 de euro, recu­noaște că este pentru prima oară când investește în afacerea altcuiva, pentru că „personal, în­tot­deauna mi-am administrat singur banii“. Alături de ei și de CITR Group, în ROCA va investi și antreprenorul neamț Thomas Manns, prin Astra Rail Management.

Oricum, decizia acestor antreprenori de a investi în alte businessuri vine și pe fondul unei diversificări a activităților de bază. Astfel, dacă Șucu a hotărât să se alieze cu Valentin Vișoiu, omul de afaceri care controlează constructorul piteștean Conarg, pentru a ridica un ansamblu rezi­dențial de o sută de milioane de euro în Bu­curești, frații Pavăl au ajuns să fie cel mai mare acționar al producătorului de cără­mizi Cemacon. Ca o paranteză, fondatorii Dedeman au vrut anul trecut să cumpere și proiectul de birouri AFI Park din Bucu­rești, într-o tranzacție estimată la circa 160 de milioane de euro. Achiziția a picat însă, fără prea multe explicații din partea părților implicate.

AXA ASOCIERILOR. Timid, dar sigur, mugurii unor alte tipuri de asocieri investițio­nale între oamenii de afaceri locali au început să apară de ceva timp. Mai mulți oameni de afaceri cu experiență diversă (în management, avocatură, antreprenoriat sau in­vestiții) s-au aliat recent într-un fond de capital de risc, GapMinder, cu o capitali­zare de 26 de milioane de euro, din care însă doar o mică parte reprezintă contri­buția investitorilor privați, restul banilor provenind de la Fondul European de Investiții (FEI). Parte a Grupului Băncii Europene de Investiții, FEI este principa­lul finanțator de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii din Europa. Banii europeni reprezintă o pârghie pe care și alți admi­nistratori de fonduri vor să o folosească pentru a atrage bani ro­mânești. Firma de investiții Morphosis Capital era la începutul lunii februarie în curs de aplicare la FEI pentru obținerea unei finanțări menite să contribuie la creș­terea companiilor din afara Bucu­reștiului.

De altfel, inclusiv ROCA țintește suplimentarea capitalului prin fonduri europene, motiv pentru care a aplicat deja pentru astfel de programe. Până la urmă, capitalul român, dublat de cel extern, poate reprezenta nu doar o rampă de lansare, ci și una de relansare pentru firmele locale.

 

PLATFORMĂ SAU FOND DE INVESTIȚII?

În România există puține fonduri de investiții în spatele cărora să se afle antreprenori locali. Platforma ROCA va funcționa însă diferit față de un fond de investiții propriu-zis.

  • DIFERENȚE. „Platforma ROCA are mai multe diferențe decât asemănări cu un fond de investiții“, susțin reprezentanții CITR Group. Astfel, ROCA nu va avea un termen fix pentru a sta într-o investiție și nici nu exclude posibilitatea de a rămâne ca acționar minoritar în cadrul unei companii, odată ce aceasta va fi repusă pe picioare. „Nu avem presiune de a ieși (dintr-o investiție, n.r.)“, spune Rudolf Vizental, CEO al Roca.
  • FONDURI LOCALE. Printre fondurile de investiții puse pe picioare de antre-prenori locali se numără Gecad Ventures (Radu Georgescu), Fribourg Digital (Ion Sturza), RC2 (Ion Florescu).

 


FOTO: Lazlo Raduly / NewMoney

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.