De ce au ajuns angajatorii să caute muncitori în Occident pentru firmele din România

Alexandra Pele 26/07/2018 | 14:57 Financiar
De ce au ajuns angajatorii să caute muncitori în Occident pentru firmele din România

Dincolo de sutele de mii de posturi neocupate din grilele angajatorilor români, piața locală a forței de muncă se îndreaptă către o furtună perfectă, iar soluțiile sunt greu de implementat și costisitoare.

Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney

Pe măsură ce granițele Uniunii Europene (UE) s-au extins la est, marile companii occidentale au început să recru­teze masiv din Polonia, Cehia și România. Cău­tau în principal specialiști, oa­­meni bine pregătiți, avizi după oportunitatea de a-și asigura un trai mai bun în străi­nă­tate. Apoi s-a liberalizat integral piața muncii și din regiune au început să ple­ce, pe cont propriu și fără o ofertă de job negociată în avans, tot mai mulți est-europeni. În prezent, asistăm însă la o inversare a acestei tendințe, spune, într-un interviu cu NewMoney, Angelo Lo Vecchio, Head of Eastern Europe, Middle East & North Africa al grupului Adecco, una dintre cele mai mari companii de recrutare de la nivel local, cu prezență în 60 de țări la nivel mondial.

„În România, șomajul este sub 5%, în Cehia sub 3%, iar în Polonia sub 4%. Ce se întâmplă acum? Transferăm oameni din sudul Italiei, din Spania, în Europa de Est. Am adus 200 de oameni din Spa­nia în Praga, acum câteva luni. Acum căutăm 200 de oameni din sudul Italiei pentru Polonia“, spune Lo Vecchio.

Un raport recent al Organizației Na­țiu­nilor Unite (ONU) arată că România se află pe locul doi, după Siria, în ceea ce privește migrația locuitorilor. Circa trei milioane de români s-au stabilit peste hotare în ultimul deceniu. În funcție de sursă, cifrele privind migrația diferă și ajung chiar și la patru milioane de persoane. Iar statele-gazdă au avut mult de câștigat de pe urma acestei tendințe. În Italia, spre exemplu, trăiesc cinci milioa­ne de imigranți, care au generat în 2016 un PIB de 131 de miliarde de euro, mai mare decât produsul intern brut al Ungariei, reiese dintr-o cercetare a Fundației Leone Moressa, pe baza datelor Băncii Mon­diale și ale institutului italian de statistică.

Țara provocărilor. Economiile din regiune cresc la ora actuată într-un ritm superior celor din Occident. Această evo­luție ar putea fi însă pusă în pericol de ten­siunile legate de personal și migrarea acestuia peste hotare. În cazul României, lucrurile sunt chiar mai complicate. „Această țară are o mare provocare în față. Toți tinerii vor să plece. Autori­tățile trebuie în primul rând să înțeleagă de ce“, spune șeful Adecco, care este un bun cu­noscător al situației din flancul estic al UE. În opinia sa, mobilitatea crescută și condițiile de trai din alte state vor continua să atragă tinerii talentați din România. O posibilă soluție ar fi ca autoritățile să se axeze pe realizarea unor investiții care să-i poată convinge ulterior să revină în țară. „În Italia există o lege care prevede că dacă ai lucrat cinci ani în străi­nătate și te întorci, în următorii cinci ani plătești taxe foarte mici. Trebuie să le oferi ceva, pentru a-i încuraja să se relocheze“, este de părere Angelo Lo Vecchio.

Studiile confirmă că România este lipsită de atractivitate, în special pentru tineri. La nivel mondial, un studiu privind competitivitatea statelor de a atrage și reține talente ne clasează pe locul 64. Dacă privim în detaliu punctajele obținute de România la diferite categorii, studiul realizat de Adecco în colaborare cu INSEAD și Tata Communications arată că suntem pe locul 106 în lume în ceea ce privește calitatea școlilor de business, pe locul 90 la instruirea angajaților pe tot parcursul vieții, și pe 116 la „retenția cre­ie­relor“, adică la păstrarea tinerilor foarte calificați în țară.

Lo Vecchio crede că internaționalizarea pieței muncii poate crea și beneficii, în special pentru statele care reușesc să-și repatrieze ulterior locuitorii. Asta pentru că principala provocare cu care se vor confrunta companiile într-un viitor nu foarte îndepărtat nu va fi numărul de angajați de care au nevoie pentru a face față producției, ci calitatea acestora. Iar la acest capitol noile tehnologii schimbă regulile jocului de la lună la lună, astfel că abilitățile pe care migranții le dobândesc în Occident pot aduce o plus-valoare ridi­cată la ei acasă.

Portretul-robot. „Marea provocare pentru companii, locale și străine, este să găsească angajații potriviți, care au cu­noș­­tințele necesare noilor tehnologii. Teh­nologia, inteligența artificială, algoritmii se mișcă mult mai repede decât edu­cația. Există o nepotrivire între abili­tățile dobândite în școală și cele necesare în câmpul muncii“, spune Lo Vecchio. Deși există multe companii private care investesc în educație, fie prin finanțarea di­rectă a unor școli, fie prin realizarea unor cursuri practice la universitățile de profil, șeful Adecco spune că acest lucru nu este suficient. Autoritățile trebuie să îmbră­țișeze și să răspundă așteptărilor pieței. În acest sens, investițiile în edu­cație trebuie să crească. La nivel european există și fonduri disponibile pentru „educarea edu­catorilor“, spune el, o re­sursă încă nefolosită de România.

În cursa pentru supraviețuirea pe o piață globală unde nu ai nicio șansă dacă te bazezi pe o strategie a costurilor fixe, specialiștii sunt de părere că și compa­nii­le românești vor investi în automatizare, cu toate că deocamdată stăm prost la acest capitol. La nivel inter­na­țional există, în medie, 74 de roboți la 10.000 de angajați, potrivit celei mai recente analize a Federației Internaționale de Robotică (FIR). Europa este liderul clasamentului, cu 99 de unități la 10.000 de salariați. Cu o medie de doar 15 roboți, România este departe de cifrele din regiune. În Ungaria, media este de 57, iar în Polonia – de 32. Slovacia, grație unei industrii auto foarte bine dezvoltate, ocupă locul 17 la nivel mondial.

Abilitățile viitorului. Iar odată cu investițiile în roboți, companiile vor fi nevoite să investească și în forța de muncă, un capitol la care ne aflăm pe ultimul loc în UE. Intensitatea investițională, adică suma pe care o companie o cheltuiește, în medie, pentru formarea angajaților, este cea mai redusă din Uniune, potrivit unui studiu al Băncii Europene de In­vestiții (BEI). O consecință firească o re­prezintă faptul că aproape patru din cinci companii ocupă poziții similare la nivel european din punct de vedere al pro­duc­tivității. Din datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate într-o anchetă realizată o dată la cinci ani, re­iese că firmele au plătit în 2015 puțin peste un sfert de miliard de euro pentru cursuri de formare profe­sională, în scă­dere cu 28% față de 2010. Cele mai mari sume au fost alocate de angajatorii din IT&C și de către cei din domeniul automotive. În jur de 730.000 de angajați au participat la astfel de cursuri.

Ca tendințe, experții Adecco au identificat o serie de abilități care vor fi la mare cerere în Europa Centrală și de Est în următoarea perioadă. Pe lista skill-urilor hard se află managementul strategiei IT, ingineria mecanică, operarea stivuitoarelor, marketingul și publicitatea, ingineria aviatică, SEO, securitatea cibernetică, ana­­liza datelor și analiza financiară, iar la capitolul abilități soft – creativitatea, ma­na­­­gementul crizelor sau flexibilitate.

Angelo Lo Vecchio rămâne totuși optimist și îi îndeamnă pe decidenți să nu fie orgolioși și să aplice strategii care au dat roade în alte părți. Fost director regional în India, România l-a fascinat prin energia oamenilor pe care i-a întâlnit. „Viitorul e aici“, spune el. „Trebuie făcut ceva pentru tânăra generație“.

 

 

Oameni și Mașini

Noile tehnologii și rapiditatea cu care acestea se propagă vor schimba din temelii piața forței de muncă, spun specialiștii.

  • Productivitate. La nivelul anului 2015, rata de participare a angajaților români la cursuri de formare profesională continuă era de 21,3%, în creștere față de 2010, când procentul era de 17,8%, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS). Companiile locale au plătit, în 2015, puțin peste un sfert de miliard de euro pentru cursurile de formare profe-sională, în scădere cu 27,9% față de 2010.
  • Roboți. Automatizarea este o realitate de care companiile, fie ele multinaționale, fie locale, nu se mai pot feri. Noile tehnologii au capacitatea de a crește semnificativ competitivitatea mediului de business. Antreprenorii români sunt însă la început de drum. La nivel internațional există, în medie, 74 de roboți la 10.000 de angajați, potrivit celei mai recente analize a Federației Internaționale de Robotică (FIR). Cu o medie de doar 15 roboți, România este departe de cifrele din regiune și la mare distanță de Slovacia, spre exemplu, unde există, în medie, 135 de roboți la 10.000 de angajați. Asta datorită industriei auto foarte dezvoltate.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.