De ce, anual, din conturile OMV Petrom se evaporă zeci de milioane de euro

Emil Popescu 28/06/2017 | 14:07 Companii
De ce, anual, din conturile OMV Petrom se evaporă zeci de milioane de euro

 

Încet, dar sigur, producţia OMV Petrom scade, iar din conturile companiei se evaporă anual zeci de milioane de euro. Cum contracarează Petrom o evo­luţie naturală, dar cu efecte masive asupra rezultatelor financiare şi, implicit, asupra celor 15.000 de angajaţi?

„Gradul de epuizare la resursele de pe­trol este de 90%. Mai avem posibilitatea de a produce hidrocarburi în România doar pentru o perioadă limitată, respectiv 12 ani la țiței și 9 ani la gaze naturale. Atât ne mai ajung rezervele dovedite din zona de onshore (pe uscat, n.r.), fără a mai investi“, avertiza în septem­brie 2016 Artur Stratan, din poziția sa de atunci de președinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

Între timp, diminuarea cantităţilor extrase de OMV Petrom, ca urmare a declinului natural al resur­selor, forţează cea mai mare companie integrată de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei să ia măsuri de impact pe termen lung.

Compania a produs anul trecut 63,74 milioane barili echivalent petrol (bep), faţă de 65,19 milioane bep în 2015 și 81,31 milioane bep în 2004, anul pre­luării Petrom de către austriecii de la OMV. Pentru 2017, OMV Petrom are ca obiectiv limitarea declinului la cel mult 3%, în condițiile în care vânzările segmentului upstream – activitatea de explorare, dezvoltare şi producţie de ţiţei şi gaze naturale – au scăzut abrupt în ulti­mii ani, de la 12,8 miliarde de lei în 2014 la 8,9 miliarde de lei în 2015 și 7,3 miliarde de lei (1,62 miliarde euro) în 2016.

OPȚIUNI STRATEGICE. Măsurile prin care Petrom combate efectele unei pro­ducţii mai mici merg de la ierarhizarea investiţiilor la reduceri de costuri şi re­nun­­ţarea la zăcă­min­tele marginale. Ca efect pe termen lung însă, cea mai impor­tantă decizie vizează extinderea explo­rărilor, atât în România, cât şi în regiunea Mării Caspice şi – mai ales – în Marea Neagră.

„În upstream am continuat să imple­mentăm măsurile de îmbunătăţire a efi­cienţei şi am obţinut o reducere semni­ficativă a costurilor, cheltuielile unitare de producţie scăzând cu 10% (în 2016, n.r.), la sub 12 USD/baril. Astfel, am reuşit să compensăm declinul de 2,5% al pro­ducţiei zilnice de hidrocarburi, dar nu am putut compensa impactul preţurilor în scădere. Totuşi, suntem mândri că am reuşit să limităm declinul producţiei mult sub limita superioară a estimării noastre de 4%“, explică directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

La rândul său, Peter Zeilinger, membru al Directoratului Petrom, responsa­bil cu acti­­vitatea upstream, spune că zăcă­min­tele marginale au fost vândute și contrac­tele de creştere a producţiei, re­ne­gociate.

„Luând în considerare mediul caracteri­zat printr-un preţ scăzut al ţiţeiului, care determină o schimbare a paradigmei de la volum către valoare, eforturile noastre în 2016 s-au concentrat pe dezvoltarea op­ţiunilor strategice având ca obiective maximizarea valorii portofoliului şi asigurarea sustenabilităţii bazei de rezerve. Valorificarea întregului potenţial al portofoliului activelor producătoare din România şi creşterea bazei existente de active pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung sunt cele două direcţii strategice pentru segmentul upstream“, de­ta­liază acesta. Strategia va fi pusă în prac­tică, printre altele, prin programe de foraj, reparaţii capitale la sondă şi redezvoltare a zăcă­mintelor, cu obiectivul unei rate de 100% privind înlocuirea rezer­velor, până în 2021.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Emil are o experiență de peste 15 ani în presa economică, din care 13 la agenția Mediafax. Pentru NewMoney scrie pe domenii precum energie, industrie și auto.