De ce a preluat un fond de investiții american ultima bancă grecească scoasă la vânzare în România

Alexandra Pele 09/01/2018 | 18:20 Financiar
De ce a preluat un fond de investiții american ultima bancă grecească scoasă la vânzare în România

Acest articol apare în numărul 31 (8-21 ianuarie) al revistei NewMoney

Vânzarea operațiunilor locale ale Pira­eus Bank către fondul de private equity J.C. Flowers (JCF) marchează ultima ie­șire (așteptată) a grecilor din România, dar și intrarea pe piața locală a fondului american de investiții, după mai multe încercări eșuate.

2017 a fost unul dintre cei mai activi ani pentru sectorul bancar românesc, fiind marcat de exit-ul băncilor elene, de consolidarea pozițiilor unor jucători locali, dar și de intrarea unor nume noi.

După ce ungurii de la OTP Bank au preluat Banca Românească de la National Bank of Greece, iar clujenii de la Banca Transilvania au bătut palma cu Eurobank Group pentru achiziționarea Bancpost, finalul de an a mai adus o tranzacție pe piața bancară românească, JCF – unul din­tre cele mai cunoscute fonduri de private equity specializate în domeniul financiar – anunțând preluarea operațiunilor Piraeus Bank.

O NOUĂ ÎNCERCARE. „Piraeus Bank România are indicatori de solvabilitate și lichiditate solizi, precum și active de calitate, în economia cu cea mai mare creș­tere economică din Uniunea Europeană. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu Piraeus Bank România pentru finalizarea tranzacției și crearea unei bănci puternice și independente într-un climat bancar dinamic“, a precizat J. Christopher Flowers, CEO și Managing Director al JCF.

Sucursala locală a grupului Piraeus avea în toamna anului trecut active de circa 1,5 miliarde de euro, un portofoliu de împrumuturi de 742 de milioane de euro (cotă de piață de 1,5%) și depozite de 931 de milioane. Pe partea de logistică, banca avea 99 de sucursale și 1.277 de angajați, potrivit datelor comunicate de grup.

Iar dacă motivele vânzătorului sunt cunoscute, acestea fiind legate de condițiile impuse de instituțiile europene Greciei, cumpărătorul a ajuns și el cunoscut în România încă de acum câțiva ani, când a participat la primele negocieri pe piața locală.

Fondată la sfârșitul anilor ’90 de miliardarul J. Christopher Flowers, fost parte­ner Goldman Sachs, compania a investit până acum peste 15 miliarde de dolari în 50 de companii și instituții financiare din 17 state. Cea mai mare parte a portofoliu­lui (peste 50%) este concentrată în zona ban­cară și de asigurări.

În toamna lui 2014, în presa locală apă­reau primele informații cu privire la inte­resul americanilor de a prelua o bancă din România. Era vorba atunci despre Ban­ca Comercială Carpatica (BCC), o insti­tuție financiară cu mari probleme ca urmare a incapacității acționarilor majoritari de a se conforma cerințelor impuse de reglementatori în urma crizei financiare. Doi ani mai târziu, Horia Manda, unul dintre veteranii private equity-ului local pre­lua BCC. Ulterior, banca a fuzionat cu o altă instituție financiară din portofoliul lui Manda și a fost rebranduită în Patria Bank.

JCF pierdea astfel „în fața gazdelor“. În contextul în care fondul intenționa să preia, potrivit informațiilor din piață, și Piraeus Bank și să fuzioneze operațiunile grecilor cu cele ale BCC, planurile au fost date peste cap, iar fondul s-a regrupat.

REȚETA AMERICANĂ. Compania nu a dorit să răspundă nici atunci și nici acum întrebărilor NewMoney pe această temă, însă modus operandi-ul JCF este de na­tură să ofere câteva indicii. Fondatorul a devenit un titan al private equity-ului mondial la începutul anilor 2000, când a cum­părat mai multe bănci japoneze, scrie Fortune. Achizițiile nu au fost deloc ieftine (de ordinul a miliarde de dolari), cu toate că băncile erau în dificultate. Însă odată listate pe bursă, acestea i-au adus randamente foarte bune.

Norocul lui Flowers s-a întors însă odată cu izbucnirea crizei financiare globale care a lovit puternic portofoliile fondurilor sale (în total, patru), foarte expuse pe sectorul financiar mondial, zgu­duit de evenimentele din SUA. În Europa, votul de ieșire al Marii Britanii din UE i-a creat alte probleme. O mare parte dintre activele unuia dintre fondurile sale erau investite în banca brita­nică OneSavings, care și-a pierdut jumă­tate din capitalizarea bur­sieră după refe­rendum.

Flowers a pariat pe sectorul financiar din City în 2009, după ce a strâns 2,3 miliarde de dolari pentru cel de-al treilea fond. După ce a tato­nat terenul, a decis să parieze pe OneSa­vings și Castle Trust, care, în momentul votului pentru Brexit, cumulau 46% din activele noului fond. Cele două bănci erau, în opi­nia compa­niei, cel mai bine pozițio­nate pentru a ataca pozițiile lide­ri­lor, puternic încărcați de împrumuturi neperformante.

Și, deși mulți s-au grăbit să anunțe pier­deri mari pentru investitorii care și-au încredințat banii pe mâna lui Flowers, cele două bănci nu le-au adus chiar rezultate slabe – în special dacă luăm în calcul domeniul de activitate, puțin profitabil în ultimii ani și foarte reglementat. J.C. Flo­wers și-ar fi recuperat de patru ori inves­ti­ția în OneSavings, potrivit calculelor fă­cute de jurnaliștii străini.

JCF continuă să vizeze instituții financiare cu o rețea puternică și cu o capacitate mare de a ge­ne­ra venituri, care să fie conduse de un management profesionist (adesea adus de fond). Compania vizează să dețină controlul, fie individual, fie ală­turi de parteneri cu obiective similare și să aibă opor­tu­nități atractive de exit. În multe cazuri, ieșirea parțială sau totală a fondurilor administrate de miliardarul american s-a produs printr-o Ofertă Pu­blică Inițială.

Jocurile din sistemul bancar românesc au fost așadar făcute, însă câș­ti­gătorii se vor contura abia în următorii ani.

 

Matematica profitului

J. Christopher Flowers a reușit să se impună repede atât în sistemul bancar, cât și în lumea private equity-ului.

  • FAMILIE. De la brutării la afaceri cu lemn și până la bănci, familia Flowers a fost interesată de o multitudine de businessuri. J. Christopher Flowers s-a specializat în matematică aplicată la Universitatea Harvard, a început să lucreze la Goldman Sachs în 1979, unde a fost numit partener la vârsta de 31 de ani.
  • O NOUĂ CARIERĂ. După plecarea de la Goldman Sachs, din 1998, Flowers a încheiat un parteneriat cu Ripplewood Holdings pentru preluarea unei bănci japoneze cu mari probleme. Achiziția s-a ridicat la 1,1 miliarde de dolari. Redenumită Shinsei, banca le-a adus investitorilor 7 miliarde de dolari în 2004, odată cu Oferta Publică Inițială. Flowers s-a ales atunci cu circa un miliard de dolari, devenind unul dintre cei mai buni investitori de private equity din sectorul financiar.
  • RISC. Flowers a vizat mereu bănci cu probleme. El s-a uitat inclusiv la Bear Stears, Sallie Mae sau AIG, în perioada în care situația financiară a acestora a început să arunce în panică sistemul financiar american.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.