De ce a părăsit turcul Ömer Süsli piața bricolajului dominată de frații Pavăl de la Dedeman

Andreea Neferu 11/08/2017 | 12:48 Oameni
De ce a părăsit turcul Ömer Süsli piața bricolajului dominată de frații Pavăl de la Dedeman

Acest articol apare în numărul 21 (7-27 august) al revistei NewMoney

Peștele cel mic îl înghite pe cel mare, părea să fie filosofia lui Ömer Süsli, cel care, în urmă cu mai bine de trei ani, prelua de la nemți operațiunile locale ale Praktiker, cel mai vechi lanț de bricolaj din România. Astăzi, însă, se pare că le­gi­le naturii și-au reintrat în drepturi, căci peștele cel mic a cedat în fața răpitoruluibritanic Kingfisher.

În plină vară, piața locală de bricolaj, un business anual de aproape 2 miliarde de euro, primește vestea unei tranzacții de proporții, care răstoarnă ierarhiile: antreprenorul de origine turcă Ömer Süsli a vândut lanțul de bricolaj Praktiker România, ce deține 27 de magazine, către grupul britanic Kingfisher, compania-mamă a rețelei do-it-yourself Brico Dépôt România.

Tranzacția vine în contextul în care, la începutul anului 2014, Süsli anunța că a preluat de la nemții de la Praktiker rețeaua lor de magazine din România. „Sunt în primul rând om de producție, mai degrabă decât de retail. Mă întorc la industrie. Sunt deja în căutarea unui nou business și voi anunța la momentul potrivit în ce domeniu voi investi“, a spus Süsli, pentru NewMoney.

Deși nu menționează valoarea tranzacției prin care a vândut cele 27 de magazine Praktiker către Kingfisher, el spune că vânzarea a fost „profitabilă“. „Sunt mul­țumit și pentru mine, și pentru România. Prin această tranzacție, România arată că este în continuare o destinație importantă pentru marii investitori.”

Antreprenorul nu este însă la prima tranzacție de vânzare. Anul trecut, el a vândut fabrica de cărămizi de la Buzău a firmei Search Chemicals, pe care o controlează, către producătorul austriac de cărămizi Wienerberger. Venit aici la începutul anilor ’90, Süsli a înființat mai multe companii: Romtextil (producător de fire, fibre, polistiren şi altele), Search Chemicals (materiale de construcții), Astek (vopsea), Prefab Construct (fabrică de cărămizi).

CIFRELE CELOR TREI ANI. Revenind însă la businessul cu care s-a identificat cel mai mult în ultimii trei ani – Praktiker –, Ömer Süsli spera să ajungă la 45 de magazine până în 2016. Unul singur a fost însă des­chis, la Târgu-Jiu, care a și fost închis în vara anului trecut, la doi ani de la inaugurare. Pe de altă parte, Praktiker a demarat în 2015 un proces de remode­lare a magazinelor, pentru care a bugetat câteva milioane de euro. Intrând și mai adânc în matematica lanțului de bricolaj, Praktiker a avut anul trecut afa­ceri de 139,8 milioane de euro, în creștere cu aproape 5% față de 2015. Dar dacă vânzările au fost mai mari față de anul anterior, nu același lucru se poate spune despre profi­tabilitate. Cu toate că, în 2014, atunci când a preluat Praktiker de la nemți, Süsli părea că poate recupera din pierderile de peste 16 milioane de euro moștenite de la foștii proprie­tari, și reușea să facă profit de 20,5 milioane de euro, lucrurile s-au schimbat în 2015 și 2016. În ultimii doi ani, pierderile cumulate s-au ridicat la circa 4,7 milioane de euro.

Liderul detașat al pieței locale de bricolaj este Dedeman, cu o cifră de afaceri în 2016 de 1,1 miliarde de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. Totodată, retailerul controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl este cea mai mare afacere antrepre­norială din România. Cu un model de extindere bazat pe magazine proprii, și nu închiriate, frații Pavăl nu doar că au trecut cu bine testul crizei, ci au ieșit chiar mai puternici din tăvălugul recesiunii, ajungând unul dintre cei mai mari jucători de bricolaj din Europa Centrală și de Est, cu o cotă de 1,9% dintr-o piață re­gio­nală de 26 de miliarde de euro, arată un studiu de anul trecut al companiei poloneze de cercetare PMR. Ca o paralelă, Praktiker are în proprietate doar cinci dintre cele 27 de magazine pe care le operează pe plan local, potrivit celor mai recente informații. De altfel, reducerea costurilor cu chiriile a fost unul dintre obiectivele lui Süsli, după ce a preluat Praktiker.

Pe de altă parte, și Brico Dépôt funcționează, în principal, pe modelul magazinelor închiriate. Potrivit datelor disponibile la Ministerul de Finanțe, Brico Dépôt a avut anul trecut afaceri de 146,3 milioane de euro și pierderi de 8 milioane de euro.

CONSOLIDĂRI. Trecând în revistă evenimentele din ultimii ani, piața de bricolaj a fost presărată cu o serie de mișcări interesante, inclusiv exituri de pe plan local ale unor rețele internaționale, cum ar fi nemții de la OBI sau austriecii de la bauMax. Pe de altă parte, au existat și o serie de achiziții care au animat secto­rul de profil: britanicii de la Kingfisher au pus, acum patru ani, sigla Brico Dépôt pe magazinele Bricostore, Leroy Merlin a preluat magazinele bauMax, iar Süsli a cumpărat retailerul Praktiker, pe care l-a vândut acum. E drept, în ultimii doi ani piața se mai liniștise, însă percepția rămasă era că procesul de consolidare va continua. Iar achiziția făcută de britanicii de la Kingfisher nu face decât să confirme că povestea bricolajului românesc încă are final deschis.

 

MODERN & TRADIȚIONAL

Comerțul cu materiale de construcții a ajuns la 5,2 miliarde de euro, în 2016, potrivit InterBiz.

  • MAGAZINE. Rețelele moderne de bricolaj (Dedeman, Leroy Merlin, Brico Dépôt, Praktiker, Hornbach, Ambient și Mr. Bricolage) au circa 120 de magazine. Rețelele tradiționale (Arabesque, Romstal, Damila, Tiger Amira etc.) au cumulat 6.300 de puncte de lucru.
  • VÂNZARE MEDIE. În magazinele de bricolaj sunt, în medie, 36.600 de repere. Vânzările se ridică la 1.700 de euro/mp.
  • „VEDETELE“ BRICOLAJULUI. Aproape două treimi din vânzări sunt generate de materiale de construcții, finisaje, produsele de grădinărit au o pondere de 10%, diferența fiind reprezentată de mobilier și decorațiuni.
A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.