Datoria privată, considerată de analiști un element-cheie în formarea crizelor financiare, este pe un trend ascendent la nivel mondial, inclusiv în România

Datoria privată, considerată de mulți un element-cheie în formarea crizelor financiare, este pe trend ascendent la nivel mondial, inclusiv în România. Paradoxal însă, creșterea acestui tip de da­torie pare a avea efecte pozitive pe termen lung, spre deosebire de avansul datoriei publice, ineficient în creș­terea nivelului de trai.

După un deceniu de corecție, datoria pri­vată acumulată de populație și companii, un element ce pare a juca un rol important în apariția crizelor financiare, a consemnat în 2020 o creștere de 1,4 puncte procentuale, urcând la 48,2% din produsul intern brut (PIB), reiese din da­tele Eurostat.

Evoluția este și o consecință a efectului de bază, având în vedere contracția eco­nomică de anul trecut. Datoria privată din România a realizat salturi însemnate în perioada 2006-2010, aproape dublându-se în acest interval și ajungând la 74,6% din PIB la sfârșitul perioadei. Începând cu 2011 s-au consemnat însă scăderi, astfel că, în 2019, România avea cel mai redus nivel al datoriei private ra­portate la PIB, de 46,8%. La polul opus, dacă eliminăm din ecuație statele cu o si­tuație atipică (Luxemburg, Cipru, Olanda), s-a aflat Danemarca, țară cu o datorie pri­vată ce depășea 220% din PIB.

În acest context, datoria privată din Ro­mânia nu pare să prezinte prea multe motive de îngrijorare. Istoria a ară­tat însă că o criză financiară pornește întotdeauna dintr-o economie dezvoltată, iar efectele asupra unei economii mici, cum este și cea a României, depind de stabilita­tea și starea generală a acesteia.

În SUA, cea mai mare economie a lumii – și, așadar, un „exportator“ important de crize financiare –, datoria privată a crescut la 235,5% din PIB în 2020, de la 218% din PIB cu un an înainte. Spre comparație, datoria publică a Statelor Unite era la sfârși­tul anului trecut de sub 100% din PIB. Datoria privată a crescut de peste patru ori față de anii ’50, când se situa la aproximativ 55% din PIB.

Având în vedere că PIB-ul reprezintă, în mare parte, veniturile și cheltuielile popu­lației și ale companiilor, faptul că datoria raportată la PIB a crescut de patru ori în­seamnă că datoriile medii ale populației și ale companiilor au crescut de patru ori în raport cu veniturile lor. Această tendință a fost observată în cazul celor mai multe eco­nomii dezvoltate și se poate dovedi pe­ri­culoasă.

Datoria privată, semn de criză

Avansul datoriei private raportate la PIB a fost observat în majorita­tea statelor din Zona Euro înaintea crizei din 2009, potrivit unui raport al Băncii Cen­­trale Europene (BCE). Creșterea acce­le­­rată a consumului și ascensiunea credi­tării au dus la acumularea unor volume în­semnate de datorii ale companiilor și ale populației. Astfel, datoria privată a crescut de la 110% din PIB în 1999 la 147% din PIB în 2009. „Există tot mai multe dovezi în lite­ra­tura de specialitate conform cărora un nivel ridicat al datoriei private poate avea un efect advers semnificativ asupra rezultatelor economice viitoare“, se arată în ana­liza BCE.

Cu moderație, îndatorarea sprijină evo­luția consumului și amplifică creșterea eco­nomică, explică economiștii. O acumulare excesivă de credite poate însă afecta, pe termen mediu, acumularea de capital, cu efecte asupra evoluției PIB-ului. Acest fenomen are loc deoarece companiile reduc investițiile, având nevoie să-și concentreze capitalul către rambursarea datoriilor. Similar, populația reduce din cheltuie­lile de consum pentru a putea acoperi ne­cesarul de finanțare al creditelor și datoriilor. Și băncile sunt afectate, în special pe segmentul de creditare, pentru că un nivel ridicat de îndatorare este asociat cu creșterea împrumuturilor neperformante și, implicit, cu nevoia instituțiilor de credit de a majora bufferele (provizioanele).

Datele aferente altor crize financiare din trecut par a indica, la rândul lor, că o creș­tere accelerată a datoriei private pare să preceadă mereu astfel de tur­bulențe economice. Singurul alt element „ne­cesar“ apa­riției unei crize financiare este ca nivelul de la care datoria privată în­­cepe să crească să fie ridicat. Istoria a arătat că, în aproape toate instanțele în care datoria privată era mare, creșterea acesteia a dus la apariția unei crize.

Pentru economiile mari, dacă datoria pri­­vată este de peste 150% din PIB și dacă în­­registrează o creștere de cel puțin 15% în cinci ani, o criză financiară este aproape inevitabilă, potrivit unor studii citate într-o lucrare publicată de economistul David Perkis, de la Rezerva Federală din St. Louis.

După furtună

O altă cercetare a exper­ților BCE sugerează însă că, deși pe termen scurt sau mediu efectele îndatorării sunt negative asupra creșterii economice, pe termen lung, aceasta ar putea avea un efect pozitiv asupra PIB-ului pe cap de locuitor. O datorie mai mare este de natură să ofere un impuls consumului și investi­țiilor – populația și companiile își cresc azi gradul de îndatorare, pentru că se așteaptă la venituri mai mari mâine. „O datorie mai mare ar putea stimula dezvoltarea de teh­no­logii mai productive în viitor, iar un șoc tehnologic poate majora producția de mâine și capacitatea de îndatorare din pre­zent“, notează cercetătoarele BCE Alina Mika și Tina Zumer în lucrarea „Îndato­ra­rea în UE: un impediment sau un catalizator pentru creșterea economică?“.

Revenind la situația României, nivelul da­toriei private este extrem de redus. Mai mult, este foarte probabil ca, până la sfâr­șitul acestui an, datoria privată să fie mai mică decât datoria publică, fenomen atipic față de restul lumii, unde cea dintâi este semnificativ mai mare decât cea din urmă. Parte din explicaţie este intermedierea ban­cară extrem de redusă. Circa o treime din da­­toria privată a României este datorie ex­ternă, o consecință a numărului ridicat de companii controlate de investitori străini.

Datoria externă este reprezentată de cre­dite de la bănci străine, dar, mai frec­vent, de împrumuturi de la companiile-mamă și se ridica la 34 de miliarde de euro în iulie 2021, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior. Datoria publică externă era însă de două ori mai mare de atât, situându-se la peste 60,2 miliarde de lei în iu­lie 2021, în creștere cu 23,8% față de ni­velul din iulie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Datoria pu­blică repre­zintă acum peste 60% din totalul datoriei externe a României, iar evoluția sa este spectaculoasă dacă luăm în considerare faptul că, în ianuarie 2008, doar 20% din împrumuturile externe erau ale sta­tului.

Studiul menționat anterior, realizat de Alina Mika și Tina Zumer, mai avertizează că efectul datoriei publice asupra economiei este în oglindă față de cel al datoriei private, adică pozitiv pe termen scurt și ne­gativ pe termen lung. Impactul imediat al creșterii nivelului de îndatorare a statului este pozitiv asupra creșterii economice, aspect care întărește eficiența politicilor publice anticiclice, de stimulare a economiei prin creșterea cheltuielilor guvernamentale în perioade de recesiune.

Pe termen lung însă, studiile arată că, deși poate oferi un imbold temporar creș­terii economice, datoria publică nu spri­jină creșterea nivelului de trai. O datorie publică mare duce inevitabil la creșterea primelor de risc, reducerea acumulării de capital (din cauza creșterii dobânzilor), creș­terea taxelor și reducerea eficienței cheltuielilor publice.

Poziții riscante

Economiștii avertizează că multe dintre marile eco­­nomii mondiale sunt vul­ne­rabile atât prin prisma nive­lului datoriei private, cât și a celei publice.

• Japonia. Datoria privată a Japoniei a ajuns la 221% din produsul intern brut în anii ’90, în con­di­țiile în care datoria publică era atunci de doar 86% din PIB. În urmă­toarele două decenii, cea dintâi a scăzut la 170% din PIB, iar cea din urmă a urcat la 246% din PIB. Datoria privată a scăzut cu aproximativ 2.000 de miliarde de euro, iar cea publică a crescut cu circa 6.300 de miliarde de euro. Efectul combinat al celor două evoluții a fost un deceniu de stagnare eco­no­mică.
• Combinații. Un nivel ridicat al datoriei publice, corelat cu un nivel similar de mare al datoriei private, ar putea avea efecte negative asupra creșterii econo­mice. Potrivit specialiștilor, nivelul critic pentru statele dezvoltate ar fi cel al unei datorii publice de peste 100% din produsul intern brut și al unei datorii private mai mari de 137% din PIB. Eco­nomiștii avertizează, totuși, că aceste niveluri pot varia destul de mult, în funcție de fundamentele economice ale statelor res­pective, fiind necesare studii individuale pentru a identifica aceste puncte critice.

Acest articol a apărut în numărul 124 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty