D’ale Bursei: cum se desfășoară o Ofertă Publică Inițială

Alexandra Pele 20/12/2016 | 18:16 Financiar
D’ale Bursei: cum se desfășoară o Ofertă Publică Inițială

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Drumul spre Bursă e lung. Chiar și ultimii pași trebuie atent calculați pentru a găsi un echilibru între ce își dorește compania de la Bursă și Bursa de la com­panie. Cum se desfășoară, pas cu pas, o Ofertă Publică Inițială (IPO)? Stu­diu de caz MedLife, prima tenta­tivă din ulti­mii doi ani.

Pe lângă cerințele impuse de reglemen­tările oficiale, orice companie care speră să se listeze cu succes pe piața de capital trebuie să impresioneze, în special pe ultima sută de metri când au loc o serie de întâlniri extrem de importante. Sco­pul lor este asigurarea unor potențiali investitori, precum și găsirea unui preț care să-i mulțumească atât pe vânzători, cât și pe cumpărători. Intermediarul listării „iese în piață“ și începe o serie de conversații cu jucătorii interesați. Le oferă date despre companie și le cere în schimb estimări – cât cred că ar valora, cât ar fi dispus cutare fond să plătească pentru o acțiune?

„E o joacă, dar este o joacă între oameni care se cunosc și care nu-și permit să arunce cifre aberante, nici în sus, nici în jos“, spune Valeriu Ionescu, investitor. Intermediarul mai poate organiza și un așa-numit „roadshow“, în care compania este prezentată unor investitori de peste hotare. În urma acestor întâlniri începe să se creioneze, cu ajutorul estimărilor adu­nate, prețul minim și cel maxim.

IPO. Se lansează oferta, iar intermediarul (în cazul MedLife, Raiffeisen Bank şi Wood&Company) începe procesul de book­building. Cei interesați anunță câte acțiuni vor să cumpere și la ce preț. Această etapă este doar pentru investitorii instituționali, cei care cumpără blocuri mai mari de acțiuni. Ei sunt, de altfel, cei care „fac“ prețul acțiunilor.

Pe baza ofertelor colectate, intermediarul începe să centralizeze. Aici există mai multe metode. Cea mai des întâlnită practică este de a porni de la cel mai mare preț oferit și de a calcula descres­că­­tor, până când se adjudecă tot nu­mă­rul de acțiuni. Iată un exemplu ipotetic: X a oferit 35 de lei pentru 100.000 de ac­țiuni, Y a oferit 34 de lei și vrea să cumpere 15.000 de acțiuni, Z a oferit 30 de lei și vrea 150.000 de acțiuni – până la epui­zarea acestora; în cazul MedLife, 7,5 mili­oane de titluri au fost rezervate investitorilor instituționali.

„După aceea, mai are loc o discuție pentru că, evident, cel de sus poate să ac­­­­cepte să meargă mai jos, dar nu întotdeauna cei care au un preț mai mic ac­cep­­­­tă să dea un preț mai mare. Până la urmă, se echilibrează la un preț oarecum ac­­ceptat de toată lumea“, explică Iones­­cu.

CAZUL MEDLIFE. Prospectul MedLife oferă o serie de detalii cu privire la regulile pe baza cărora se formează prețul final. Dacă cel puțin 100% din acțiunile oferite sunt subscrise la prețul maxim (de 35 de lei pe acțiune) și cel puțin 50 de investitori instituționali subscriu acțiuni la acest preț, atunci prețul final de ofertă este de 35 de lei pe acțiune. În caz contrar, cele două fonduri implicate în vânzare (V4C și IFC) pot alege fie să renunțe, fie să vândă la un preț mai mic sau egal cu 35 de lei pe acțiune, caz în care oferta pu­blică inițială se consideră încheiată dacă se vinde pe Bursă cel puțin 25% din capi­talul social.

„Și-au lăsat în prospect o portiță astfel încât să nu fie nevoiți să vândă tot pachetul de 44% la un preț mai mic. La un preț mai mic de cel maxim pot alege să vândă doar 25%“, explică Nicu Grigoraș, director de tranzacționare la Intercapital Invest.

În primele nouă luni din acest an, pe bursele europene s-au listat 197 de companii. Împreună, acestea au reușit să strângă 19,3 miliarde de euro. Ofertele pu­­blice inițiale din sectorul serviciilor medicale au fost de 435 de milioane de euro, reiese dintr-un raport PwC.

PRO ȘI CONTRA. Ieșirea MedLife pe Bursă reprezintă prima tentativă de IPO pe piața principală din 2014 (Electrica), precum și prima tentativă de listare a unei companii antreprenoriale după eșe­cul AdePlast.

Compania are o serie de atuuri: este cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România, are o cifră de afaceri în creștere, profit și o situație financiară, în general, bune. Pe de altă parte, există și riscuri legate de activitatea MedLife. Cadrul de reglementare rigid și în continuă schimbare duce la cos­turi semnificative de conformare. Ser­­viciile oferite sunt dependente de ca­­li­­tatea personalului medical. Recentele majorări de salarii din sectorul pu­blic pun presiune pe costurile compa­niei. Anul trecut, circa 60% din cheltuie­li­le ope­raționale ale MedLife au fost le­gate de remunerația personalului (sa­larii și contribuții).

Totodată, linia Corporate ar putea fi afectată de dezvoltarea sectorului asi­gurărilor de sănătate. În 2015, acesta a fost estimat la 22,5 milioane de euro. Au­to­ritățile au propus deja o serie de mă­­­suri pentru creșterea acestei piețe (scutiri de taxe și impozite, iar pe termen lung, o reformă a întregului sistem prin reducerea pachetului de bază ofe­­rit prin schema publică a asigurărilor de să­nă­tate). Ce ar mai fi de spus? Un sfert din vânzările MedLife provin din linia Corporate.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”MedLife, în cifre„][vc_column_text]Compania a fost fondată în 1996 și este cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • Grupul Medlife. Are 35 de unități medicale în București și 53 în țară (Arad, Brașov, Galați, Iași, Timișoara și Constanța).
  • Medici și asistente. Personalul este format din 1.900 de medici și 1.100 de asistenți medicali.
  • Pacienți. În 20 de ani de activitate, MedLife a avut peste cinci milioane de clienți.
  • Achiziții. În primele nouă luni MedLife a finalizat preluările Dent Estet (cea mai mare rețea de clinici dentare din România), Diamed Center (laboratoare), Prima Medical (un centru de imagistică din Craiova), Stem Cell Bank (activitate complementară serviciilor de maternitate) și Centrul Medical Panduri (două clinici și un laborator).
  • Datorii. Multe dintre achizițiile MedLife au fost finanțate cu ajutorul unor împrumuturi. Datoriile companiei se ridicau la 347 de milioane de lei la sfârșitul lunii septembrie a acestui an. Prin urmare, gradul de îndatorare al MedLife (raportul între datorii și active) era de 79% la sfârșitul primelor nouă luni.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.