D`ale Bucureștilor: Totul despre tranzacțiile cu clădiri istorice din Capitală

NewMoney 01/07/2019 | 13:04 Financiar
D`ale Bucureștilor: Totul despre tranzacțiile cu clădiri istorice din Capitală

Autor: Dana Badea

Avizele se obțin greu, procesul de reno­vare e îndelungat și migălos, iar in­ves­tițiile presupuse sunt însemnate. Dar chiar și așa, interesul pentru clădirile is­torice e în creștere. Odată cu el, și po­tențialul de profit.

Acest articol a apărut în numărul 68 (24 iunie – 7 iulie 2019) al revistei NewMoney

A fost bombardată, naționalizată, rea­bi­litată și recompartimentată, retrocedată, vândută, ipotecată, incendiată și aban­do­nată. Apoi, a renăscut din propria cenușă, ca parte integrantă a unui ansamblu exclusivist de birouri. Construită la începutul secolului XX, în Piața Victoriei din Bucu­rești, vila Oromolu, reședința fostului guvernator al Băncii Naționale a României din perioada 1922-1926, Mihai Oromolu, a fost proiectată de Petre Antonescu, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi români din perioada interbelică. Având o su­pra­față de aproximativ 300 de metri pătrați și un te­ren de 4.500 de metri pătrați, vila din imediata apropiere a clădirii Guvernului a fost evaluată la sfârşitul lui 2012 la 12,96 mili­oane de euro.

A fost preluată atunci de fondul sud-afri­can New Europe Property Investments (NEPI), unul dintre cei mai mari investitori din imobiliarul românesc, în contul unei datorii către fond a proprietarului de la acel moment, grupul imobiliar Avrig 35. Cinci ani mai târziu și cu o investiție de 37 de milioane de euro, NEPI anunța finalizarea proiectului Aviatorilor 8, compus din vila Oromolu, o clădire de birouri cu design avangardist dispusă pe patru niveluri şi o piaţetă deschisă publicului larg. Pro­iectul are o suprafață închiriabilă de peste 7.700 de metri pătrați și generează anual venituri de aproximativ 2,8 milioane de euro, printre chiriași aflându-se companii precum General Electric, Fitbit sau Philip Morris.

După modelul celor de la NEPI, și dezvoltatorul imobiliar belgian Atenor Group a cumpărat Casa Cesianu, precum şi un teren adiacent pentru un proiect de birouri. Clădirea a fost con­struită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi a găzduit de-a lungul timpului Legaţia germană, una dintre sălile de spectacole ale Teatrului „Constantin Tănase“ și un cazinou. Denumit Dacia One, proiectul va avea o supra­față închiriabilă de aproximativ 12.500 de metri pătrați și deja se poartă negocieri pentru vânzare, după finalizarea sa. Și nu sunt singurele exemple.

OFERTĂ ȘI CERERE. Din câte spune Mo­ni­ca Barbu, CEO la Artmark Historical Estate, divizia imobiliară a casei de licitaţii Artmark, după anul 2001 a început un lung șir de procese de retrocedare, care au durat – în medie – aproximativ zece ani, astfel că nu se poate vorbi despre o piață a imobilelor istorice decât de aproximativ cinci ani. Artmark Historical Estate a fost creată în ianuarie 2015 și scoate la licitație, după mo­delul marilor case internaționale, pro­prietăți istorice precum palate, castele, cetăți, conace și vile vechi, aflate pe Lista Monumentelor Istorice.

Potrivit datelor companiei, numai în Bucu­rești există aproape 1.900 de clădiri catalogate ca monumente de arhitectură de clasă A sau B. Pentru zece dintre acestea, aflate în portofoliul Artmark, compania spune că are solicitări, în special pe zona rezidențială. „Cele mai multe soli­citări de până acum sunt cele în scop rezi­dențial și cele pentru implementări în sfera turismului. Totuși, avem clienți pe aproape fiecare funcțiune: birouri, centru de evenimente, instituții de sănătate sau chiar muzee private“, detaliază Barbu.

Pentru că acest segment de piață este la început, Monica Barbu spune că, deo­cam­dată, nu poate oferi cifre concrete privind rata de recupe­rare a unei investiții pe segmentul clădiri­lor istorice. „Fiecare implementare se tra­tează diferit, în funcție nu doar de caracterul clădirii în sine, ci și de alte coor­­do­nate, precum sunt amplasarea, accesul, competiția pe segmentul respectiv etc.“, detaliază CEO-ul Monica Barbu. În ultimele 18 luni, Artmark Historical Estate a intermediat zece tranzacții, în valoare to­tală de aproxi­mativ 15 milioane de euro. Cea mai mare dintre acestea a avut loc în decembrie anul trecut, când frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii retailerului de bricolaj Dedeman, au plătit aproximativ cinci mili­oane de euro pentru casa negustorului Nicolae Hlebnikian, un monument istoric de clasa B aflat chiar lângă palatul din Do­ro­banți al lui George Becali. Desti­nația viitoare a imobilului e deo­camdată necunoscută.

Proprietățile de dimensiuni medii și mari sunt căutate însă preponderent de dezvoltatori, care doresc să implementeze diverse funcțiuni, cum ar fi spații de birouri, de retail, hoteluri, centre de evenimente sau proiecte rezidențiale de dimensiuni mai mari. Un exemplu recent în acest sens este cel al unui dezvoltator imobiliar israelian, Hagag, care a preluat clădirea istorică din Calea Victoriei 139 și o va transforma într-un proiect rezidențial exclusivist cu apartamente de două, trei și patru camere, valoarea investiției ridicân­du-se la zece milioane de euro.

O CHESTIUNE DE PRESTIGIU. Pe piețele din regiune, precum Polonia sau Cehia, ast­fel de exemple sunt mult mai nume­roase, existând un segment consistent de dezvoltatori specializați în convertirea clă­dirilor istorice în spații de locuit, mai spu­ne Barbu. În România, tranzacțiile de peste două-trei milioane de euro încă sunt puține, cel mult două-trei pe an.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.