Dacă ajungi la Paris, vizitează aceste locuri în care și-a lăsat amprenta cel mai faimos artist necunoscut al momentului

Dacă Parisul se află pe harta călăto­riilor tale din această vară, fă cumva și ia la pas străzile pe care se află cele mai noi lucrări ale street artist­ului Banksy. Ar fi păcat să ratezi stencil-urile celui mai faimos artist necunoscut din zilele noastre.

Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney

În 2010, revista Time îl plasa pe britanicul Banksy în lista cu cei mai in­flu­enți o sută de oameni ai Planetei, ală­turi de nume precum Barack Obama, Steve Jobs și Lady Gaga. Graffiti-urile lui controversate, care iau la rost, prin imagini grăitoare și mesaje directe, lu­mea politică de azi, picturi pe pânză, sculptură conceptuală, film (documentarul „Exit Through the Gift Shop“ a fost nominalizat la Oscar) îl reco­man­dă drept unul dintre cei mai creativi artiști ai momentului. Unul fără chip. Pentru că, deși au existat tot felul de zvonuri conform cărora Banksy ar fi unul dintre membrii trupei Massive Attack, identitatea lui a rămas necu­noscută. Fără chip a creat și acum cele nouă lucrări din capitala Franței, amplasate pe unele dintre cele mai semnificative străzi, care, prin imagini satirice, provoacă la noi dezbateri pe teme legate de sărăcie, emigrație, fanatism.

Piața Porte de la Chapelle, străzile Victor Cousin, Avenue de Flandre, Maitre Albert sau clădiri precum Bataclan sunt câteva dintre locurile alese, deloc întâmplător, de Banksy pentru noile lui creații. Sunt spații încărcate de durere (ex: sala de concerte Bataclan unde, în noiembrie 2015, jihadiștii au masacrat 90 de oameni), sunt locuri în care își duc veacul refugiații (pe trotuare sau în adăposturi oficiale precum cel din Nordul Parisului, care a fost închis, în ciuda protestelor primarului socialist al orașului, Anne Hidalgo).

Pe zidurile și ușile acestor spații stau acum femei îndoliate, copii săraci, călă­reți vorbind, prin mimica feței, gestică și atitudine, despre tristețile lumii contemporane, despre neputință și nedreptate, despre o prăpastie din ce în ce mai adâncă dintre națiuni.

Pe un zid din nordul Parisului, Banksy a pictat o fată de culoare pulverizând cu spray roz un zid în încercarea de a-şi face adăpostul de pe trotuar mai confor­tabil. Este o aluzie clară la politica pe care o duce Franţa împotriva emi­granţilor, în con­dițiile în care preşedintele Emmanuel Macron a spus răspicat că Parisul nu va deveni un magnet pentru aceștia.

Pe un altul, din Parisul nord-estic, Banksy a reinterpretat celebra pictură a lui Jacques-Louis David, „Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard“, reprezentându-l pe Bonaparte înfă­şurat într-o eşarfă roşie (referinţă la un subiect sensibil, cel al interzicerii niqab-ului în Franţa). În timp ce pe alt zid, a redat un businessman ce întinde osul câinelui căruia i-a tăiat mai întâi un picior (trimitere clară la măștile capita­lismului).

Pentru libertate. Banksy nu a uitat că Franța sărbătorește 50 de ani de la revoltele din mai 1968, când studenții și sindicatele franceze au organizat proteste violente la Paris și în împrejurimi. Așa că, a ținut să aducă un omagiu, nu doar oamenilor fără patrie, ci și celor care au rescris istoria libertății. A făcut-o cu ajutorul simpaticilor șo­bo­lani (prezențe simbolice des întâlnite în arta lui) pe care i-a plasat în imagini extrem de amuzante.

Într-una se află un şobolan haios mascat şi înarmat cu un cuţit utilitar pe care îl foloseşte pentru a tăia stencil-urile de pe spatele unui semn rutier din faţa ga­leriei de artă modernă Pompidou. „Cincizeci de ani de la revolta din Paris, 1968. Locul naşterii stencil-ului mo­dern“, stă scris lângă el, sugerând oma­giul pe care artistul îl aduce celor care au luptat pentru libertate, dar și street artist-ului francez Blek le Rat, considerat „tatăl stencil-ului“.

Un alt șobolan, purtând o fundă cu buline Minni Mouse, stă cățărat pe mesajul „mai 1968“, de pe zidul din apro­pierea Universității Sorbona, unul dintre centrele revoltei din acel an.

Și mai este un tip de omagiu pe care acest artist controversat, ce militează pentru ideea de bine în cele mai neașteptate moduri (anul trecut a des­chis un hotel la granița dintre Israel și teritoriile palestiniene în semn de pace) este și cel adus victimelor islamiștilor.

A pictat, astfel, pe uşa de la ie­şirea de incendiu a sălii de concerte Bataclan (Boulevard Voltaire), o femeie îndoliată. „Acesta este favoritul meu. Simt că tristeţea ei este profundă şi palpabilă“, mărturiseşte un turist american citat de Reuters.

Profunde și palpabile sunt toate sentimentele pe care le transmit lucrările lui Banksy, adorat de milioane de oameni tocmai pentru ceea ce reușește să transmită. Așa că, dacă ajungi la Paris, vizitează aceste locuri în care și-a lăsat amprenta cel mai faimos artist necunoscut al momentului. Vei înțelege, poate pentru prima dată, că arta are forța ei intrinsecă, pe care și-o poate revela de oriunde. Chiar și de pe zidurile prăfuite ale unei clădiri.

FOTO: Guliver / Getty Images