Curierat fără curier. Cine este antreprenorul care vrea să revoluționeze livrarea comenzilor online la domiciliu

Românii continuă să fie printre ultimii din Europa în ceea ce privește plățile cu cardul, însă antreprenorii locali din online nu ezită să le încurajeze, dezvoltând rețele în offline.

 Acest articol a apărut în numărul 60 (4 – 17 martie 2019) al revistei NewMoney

„Bună ziua! De la firma de curierat vă su­năm. Când vă găsim acasă în intervalul 10.00-18.00, pentru a vă livra comanda pe care ați făcut-o online?“ este o întrebare intrată de multă vreme în normalitatea a zeci de mii de români care își fac cumpă­ră­turile prin intermediul platformelor de e-commerce din .ro. Această piață a ajuns anul trecut la circa 3,5 miliarde de euro și este în continuă creștere de cel puțin trei ani. Datele proprietarilor de magazine virtuale arată că, în cazul comenzilor făcute pe internet, peste 80% din români preferă să plătească ramburs, la prezentarea cu­rie­rului la ușă.

O statistică în spatele căreia se insinu­ează și un factor de risc pentru comer­cianții din online, în condițiile în care o altă statistică relevă că între 5 și 20% din comenzi nu pot fi recepționate de beneficiari la prima prezentare a curierului. Ceea ce se traduce și prin retururi, costuri suplimentare și potențiale pierderi pentru toți cei aflați de cealaltă parte a comenzii. Dar soluții există. Și vin pe cale offline.

Migrația spre online. Cătălin Maftei are 42 de ani, iar în 2001 a înființat C-Solution, un dezvoltator care oferea soluții soft­ware către zona de e-commerce, în special pentru platforme online din Statele Unite și din Marea Britanie. Un an mai târ­ziu, a început să fie activ și în .ro, prin platforma PlatiOnline.ro. Plățile electronice erau în acea perioadă la un nivel foarte scă­zut, dar „treptat am început să înrolăm comercianți dispuși să încaseze online“, spune antreprenorul, printre ai cărui primi clienți s-au numărat Distrigaz și CFR, care au implementat plata cu cardul încă de la în­ceputul anilor 2000.

Plățile online au început să conteze abia după 2010, când băncile au mărit conside­rabil numărul de carduri emise, iar românii au început să preia modele care afară funcționau deja. Începuse să miște și zona de e-commerce, dar nu conta aproape deloc în piața de retail. Și asta, pentru că nu­mă­rul comercianților din online era extrem de mic, comisioanele erau foarte mari, iar rata de deducție era extrem de re­dusă. „Baza pentru mine nu a fost piața românească“, adaugă Maftei, recunoscând că firma sa funcționa grație soluțiilor online vândute către partenerii externi.

De la ei a învățat cum funcționează c­orect comerțul online și a început să aducă soluții noi și pe piața românească. A fost primul care a lansat în România sis­temul SVD, un instrument de comunicare în timp real, de tip chat, între vizitatorii unui site şi operatorii acestuia, oferind în același timp posibilitatea de a obţine informații despre clienții potențiali, gradul de satisfacere a clienților actuali și loialitatea acestora.

Chiar dacă plățile online au început să crească, e-commerce-ul românesc mai avea de rezolvat problema retururilor și a livră­rilor la timpul potrivit. Asta a făcut ca platforme mari ca eMAG ori Elefant.ro să caute soluții de livrare care să nu mai pre­supună interacțiunea dintre beneficiar și curier, orientându-se astfel către puncte fixe de ridicare a comenzilor.

Cutia magică. Inspirat de ceea ce se în­tâmpla deja în e-commerce-ul extern, Cătă­lin Maftei a început încă din 2015 să stu­dieze posibilitatea amplasării unor puncte de colectare în instituții ori în spații comer­ciale, un an mai târziu implementând un sistem de pachetomate, cunoscute în ță­rile vestice drept smart locker. Adică, o re­țea asemănătoare cutiilor poștale, unde curierii pot livra produsul la orice oră, iar be­ne­ficiarii îl pot ridica atunci când au timp, într-un interval de 48 de ore de la con­fir­marea livrării.

Spre deosebire însă de sistemul ramburs, „comenzile nu sunt disponibile cu plata la pachetomat, ci ele sunt achitate online“, adaugă Cătălin Maftei. Proiectul a fost implementat prin Poșta Panduri, parte a grupului C-Solution, o companie care a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 1,3 milioane de euro.

În ceea ce privește fiabilitatea soluției, antreprenorul spune că la cele aproximativ 100.000 de pachete livrate în cei aproape trei ani de funcționare a rețelei au existat cel mult cinci cazuri în care comenzile au fost returnate. Cu peste 70 de astfel de pachetomate amplasate în clădiri de birouri și centre comerciale din întreaga țară, Maftei a avut anul trecut o medie lu­nară de circa 5.500 de colete livrate, iar anul acesta, în ianuarie, a ajuns la circa 6.000 de colete. Unul dintre principalii be­ne­ficiari ai serviciilor sale este Farmacia Tei, business controlat de sora sa, Roxana Maftei. De altfel, Cătălin Maftei adminis­trează încă din 2012 platforma cunoscutei farmacii, cu un sistem de plăți exclusiv online.

Antreprenorul mai spune că nu se va opri aici și că are în curs de implementare un sistem de „teleportare“ a comenzilor. Mai precis, dacă unul dintre partenerii Poștei Panduri are stocuri pe care vrea să le valorifice repede, le poate livra direct în cutii, iar clientul care caută diverse produse pe site are la dispoziție o fereastră în care îi arată locul unde se găsește obiec­tul pe care vrea să-l cumpere. Însă acest sis­tem urmează să fie perfec­ționat.

Maftei se concentrează acum pe extinderea bateriilor de pachetomate, astfel în­cât cutiile sale să fie accesibile unui nu­măr cât mai mare de beneficiari care nu vor să-și modifice programul după cel al firmei de curierat.

Forfotă în online

Piața cumpărăturilor online a crescut anul trecut cu 25% față de 2017, de la 2,8 miliarde de euro la 3,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu GPeC.

• Dinamică. Anul trecut, românii au cheltuit pentru cumpărături online aproape zece milioane de euro pe zi.
• Dimensiune. Întreaga piață de retail din România este estimată la circa 45 de miliarde de euro, valoare din care zona de e-commerce reprezintă 8%.
• Mobilitate. Circa 80% din traficul magazinelor online a fost generat, anul trecut, de dispozitive mobile.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney