Cum vrea să atragă bani occidentali Banca Populară a Chinei, care are deja rezerve de 3.000 de miliarde de dolari

Mimi Noel 21/08/2019 | 11:19 Global
Cum vrea să atragă bani occidentali Banca Populară a Chinei, care are deja rezerve de 3.000 de miliarde de dolari

Banca centrală a Chinei, cu cele mai mari rezerve valutare din lume, dă semne de deschidere și transparență, iar asta nu poate face decât bine afa­cerilor private și creditării popula­ției. Este, totodată, o mutare menită să sti­mu­leze creșterea pe fondul răz­bo­iului economic China-SUA.

Acest articol a apărut în numărul 71 (5 – 25 august 2019) al revistei NewMoney

Era singura bancă din epoca Mao Zedong care, pe baza ordinelor de sus, controla cum și unde erau direcționați banii în economia etatistă. Astăzi, la decenii bune de la liberalizarea serviciilor financiare, Banca Populară a Chinei (BPC) încă dispune de numeroase pârghii, com­parativ cu alte bănci centrale ale lumii, în efortul de a menține de mai bine de patru decenii ritmul de creștere al eco­no­miei chineze.

Din impozantul sediu situat în cartie­rul Xicheng din Beijing, BPC se ba­zează pe câteva instrumente pentru a direcționa infuzia de lichidități în sistemul financiar chinez de peste 40 de mii de mi­liarde de dolari. Instituția de șapte decenii canalizează lichidități spre bănci de dezvoltare care finanțează proiectele guvernamentale și se bazează pe băncile comerciale, când vrea să îngreuneze com­paniilor și persoanelor fizice accesul la credite. BPC a adunat, totodată, una dintre cele mai mari rezerve valutare din lume – 3.000 de miliarde de dolari – din care o mare parte sunt reprezentate de bonduri americane.

În prezent, China este deschisă să ex­tin­dă accesul companiilor străine la pie­țele chineze de capital, iar banca centrală dă semne de deschidere. În demersul de creștere a transparenței, guvernatorul BPC, Yi Gang, a fost de acord să discute cu Bloomberg într-un interviu acordat pe 7 iunie. Economistul de 61 de ani este de acord că unul dintre obiectivele sale principale este „de a face mai transparentă politica monetară, astfel încât societatea chineză și lumea întreagă să aibă așteptă­rile potrivite“.

PLAN. O mare parte a discuției a fost despre un subiect care se află și în atenția omologilor lui Yi de la Federal Reserve (FED) și de la Banca Centrală Europeană (BCE) – rolul băncilor centrale în susține­rea creșterii economice, în contextul esca­ladării conflictului economic dintre Beijing și Washington.

Există enorm spațiu de manevră pentru a ajusta politicile, spune Yi, acceptând că tarifele practicate au avut un impact major asupra exporturilor și economiei. Dacă președintele Donald Trump chiar va pune în aplicare amenințarea că va impune taxe pe toate importurile americane din China, „efectul va fi un dezastru pentru întreaga economie globală“, spune Yi.

Cât despre moneda locală, Yi spune că un pic mai multă flexibilitate în privința acesteia „este bună pentru economia chi­neză, dar și pentru cea globală, deoarece asigură un stabilizator automat“.

Una dintre ironiile frecventelor nemulțu­miri exprimate de președintele Trump este că autoritățile chineze manipulează cursul de schimb al monedei naționale. Toate semnele recente indică faptul că BPC a acționat pentru a susține yuanul, nu pentru a-l slăbi, spun analiștii. „BPC nu are obiceiul de a interveni în piețele valutare externe și sper că această situație va continua“, mai spune Yi.

REMEDII. Asemenea longevivului guvernator Zhou Xiaochuan, pe care l-a înlocuit în 2018, Yi Gang este un reformator care se simte în largul lui pe scena internațională, vorbitor fluent de engleză, fiind și școlit la universități galonate din lume. Mai nou, portofoliul lui include și chestiuni din afara zonei monetare, dat fiind că vicepremierul Liu He l-a însărcinat ca, alături de o echipă, să negocieze cu Administrația Trump renunțarea la taxarea bunurilor chineze.

Negocierile au fost suspendate, ducând la creșterea taxării asupra importurilor chineze în SUA și a celor americane în China și la lărgirea conflictului în alte sectoare. Administrația Trump a instituit un embargo asupra afacerilor gigantului tehnologic Huawei, în timp ce Ministerul Co­merțului de la Beijing anunța pe 31 mai că a alcătuit o listă cu entități nedemne de încredere în care figurează companii străine, organizații și oameni de afaceri care încalcă contracte, legi și interese ale Chinei.

Lista nu a fost făcută publică, dar compania de tip joint-venture pe care Ford Motor o are în China a fost chemată recent în instanță pentru încălcarea legii antitrust, iar FedEx este anchetată pentru livrări defectuoase.

PROVOCARE. Date recente sugerează că economia chineză decelerează din nou, în ciuda unor noi stimuli. Pentru BPC, provocarea este de a susține obiectivul pe termen scurt de a relansa creșterea, fără a fi nevoie să le abandoneze pe cele pe termen lung – reducerea riscurilor din sistemul financiar și stoparea creșterii datoriei publice, acum de aproape trei ori mai mare decât produsul intern brut.

Yi a reușit deja să scadă ponderea depo­zitelor bancare obligatorii pe care băncile trebuie să le dețină la BPC, iar economiștii se așteaptă la o reducere și mai mare, pentru a elibera și mai mulți bani pentru credi­tare. Totodată, s-a asigurat că piețele dispun de lichidități, un demers necesar pentru a evita o prăbușire a creditării în cazul în care creditorul are probleme, cum s-a întâmplat cu Banca Baoshang, naționali­zată chiar luna aceasta. În același timp, Yi nu a umblat la rata dobânzii de referință, care a rămas la același nivel din 2015. „Politica monetară a Chinei trebuie să fie cât se poate de lucidă“, spune Yi.

„Susținerea fiscală, sub forma reduce­rilor de taxe, ajută și ea, ceea ce înseamnă că actualele pachete pot acoperi cazurile în care situația se înrăutățește“, mai ex­plică guvernatorul.

Coordonarea politicilor fiscale și monetare este mai ușor de făcut în țări cu bănci centrale independente, dar nu în China, unde BPC raportează Consiliului de Stat (echivalentul guvernului). Ceea ce înseamnă că, adesea, politicile băncii centrale sunt dictate de rațiuni politice. Totuși, există și un avantaj – acest fapt poate asigura o reacție rapidă la fluctuațiile ciclice ale eco­nomiei. „Șeful FED în China este președin­tele Xi“, a ținut să remarce Donald Trump într-un interviu acordat postului CNBC în iunie, plângându-se că el, de exemplu, nu are nicio pârghie asupra politicii monetare americane.

Larry Hu, economist-șef pentru China în cadrul Macquarie Group, remarcă faptul că disponibilitatea lui Yi de a se întâlni cu jurnaliști străini este încurajatoare. „Capa­citatea de a comunica bine cu investitorii occidentali este o armă puternică, nu doar pentru Jack Ma (fondatorul platformei de comerț online Alibaba, n.r.), ci și pentru bancherii de la BPC“, adaugă acesta.

Au contribuit: Malcolm Scott, Tom Mackenzie, Haze Fan, Xie Heng și Yinan Zhao.

Deschiderea

Politica spre transparență a guvernatorului băncii centrale a Chinei (BPC), Yi Gang, începe să se vadă.

  • Strategie. Războiul economic cu Statele Unite ale Americii nu va deturna promisiunea Chinei de a-și deschide piețele financiare. Guvernatorul Yi Gang a vorbit de o „politică monetară care trebuie să fie cât se poate de lucidă“.
  • Semnale. În aprilie, președintele chinez, Xi Jinping, a mai lansat un semnal de încu­rajare către Wall Street și către alți investitori globali care vor să facă profit din serviciile financiare chineze, promițând companii­lor străine un acces mai facil la aceste servicii.
  • Duelul tarifelor. În contextul războiu­lui economic SUA-China, toamna trecută, Admi­nistrația Trump a impus tarife de încă 200 de miliarde de dolari asupra importurilor chineze.
  • Săgețile. În noiembrie 2018, guvernatorul Yi Gang vorbea de trei direcții pe care va muta pentru a îmbunătăți condițiile financiare și de a direcționa fonduri spre companii private. Prima va fi să îmbunătă­țească condițiile de creditare pentru companii, mai ales pentru cele mici și mijlocii. A doua este dată de cercetarea și lansarea de instrumente care să susțină finanțarea companiilor private. A treia – posibilitatea și pentru companiile private de a lansa bonduri.

FOTO: Getty

Sursa: Bloomberg News, adaptare de Mimi Noel

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.