Cum vor schimba modelul de business al băncilor modificările programului Prima Casă

Alexandra Pele 08/10/2019 | 10:19 Financiar
Cum vor schimba modelul de business al băncilor modificările programului Prima Casă

Modificările programului Prima Casă vor schimba modelul de business al băncilor pe segmentul creditării ipote­care. Ins­tituțiile financiare din piața lo­cală au început deja campanii de reorientare a clienților către produsele proprii, mai profi­tabile decât creditul cu ga­ran­ții guvernamentale. Cel din urmă avea însă un mare avantaj.

Acest articol a apărut în numărul 75 (7 – 20 octombrie 2019) al revistei NewMoney

La jumătatea lunii septembrie, Senatul a adoptat un proiect de lege pentru modifi­carea programului „Prima Casă“, un pro­dus-vedetă din portofoliul marilor bănci și un important motor al creditării ipotecare în perioada de după criză.

Scopul modificărilor este de a transforma programul într-unul cu o vădită componentă socială, în contextul în care atât Banca Națională a României (BNR), cât și ins­ti­tuții financiare străine de talia Fondului Monetar Internațional (FMI) au avertizat asupra faptului că amploarea sa aduce ris­curi de natură sistemică la adresa sta­bilității financiare.

Astfel, principalele modificări făcute în Parlament vizează reducerea veniturilor nete lunare ale beneficiarilor la 4.500 de lei, respectiv 7.000 pentru familiile cu unu sau mai mulți copii.

CARE ESTE SUMA GARANTATĂ PENTRU PRIMA CASĂ

Valoarea maxi­mă a creditelor ce pot face obiectul programu­lui ar urma să fie de 70.000 de euro, valoa­rea finanțării garantate fiind de maximum 66.500 de euro, echivalent în lei. Rata dobânzii la aceste credite a fost fixată la IRCC (indi­cele de referință pentru creditele consu­ma­torilor) plus marja băncii, de două procente, iar avansul va rămâne de 5%.

În plus, statul își asumă acordarea unor subvenții la dobândă de 0,5 puncte procentuale pentru familiile cu un copil, res­pectiv de un punct procentual pentru cele cu doi sau mai mulți.

Pe termen mediu, sub­venția la dobândă estimată a se plăti de la bugetul statului pe o perioadă de 5 ani este de 0,2 miliarde de lei, iar pe o pe­rioadă de 20 de ani se ridică la 2,5 miliarde de lei.

Asumarea acestor sub­venții vine în condițiile în care creditele „Prima Casă“, având dobânzile plafonate, sunt puțin pro­fi­tabile pentru sistemul bancar.

BNR AVERTIZEAZĂ CU PRIVIRE LA RISCURILE SISTEMULUI FINANCIAR

Cu toate acestea, ele au ajuns de im­portanță sistemică. Expunerile sistemului bancar asupra pieței imobiliare reziden­țiale s-au menținut la un nivel ridicat, de circa 18,7 miliarde de euro în martie, echi­valentul a 68% din stocul total de împrumuturi de retail, potrivit datelor BNR.

În structură, cre­ditele ipotecare oferite prin programul „Prima Casă“ s-au men­ți­nut la un nivel important, reprezentând 31% din fluxul de credite ipo­tecare noi (0,8 mi­liarde de euro), respectiv 45% din stocul creditelor ipotecare (7,1 miliarde de euro).

Această pondere a determinat băncile să identifice expunerea pe sectorul guvernamental, directă (titluri de stat), dar și indi­rectă („Prima Casă“), drept un risc siste­mic moderat la adresa sistemului financiar.

BNR avertizează de mai mulți ani asupra acestui risc. Anul trecut, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a emis o recomandare pentru Guvern de a evalua oportunitatea recalibrării progra­mu­lui din punct de vedere social, prin revizuirea condițiilor de accesare.

În acest sens, a fost constituit un grup de lucru care a avut ca mandat aprofun­darea analizelor privind îndatorarea po­pu­lației. Concluziile acestuia au fost că volumul creditelor acordate prin programul „Prima Casă“ a dobândit o dimensiune sis­temică, iar acest lucru poate genera anu­mite vulnerabilități.

Printre acestea se nu­mără suprastimularea cererii de lo­cuințe, pe fondul unor evoluții importante a pre­țurilor imobiliare, și supraîndatorarea debitorilor. Totodată, beneficiarii acestui pro­gram au un grad de îndatorare mai ridicat, chiar și în condițiile unui nivel scăzut al ra­telor de dobândă și al creșterii veniturilor.

În plus, ponde­rea creditelor „Prima Casă“ acordate per­soanelor cu venituri mari este impor­tantă, iar debitorii cu veni­turi mai reduse tind să fie supraîndatorați. Venitul mediu al persoanelor care au contractat un astfel de credit a fost semnificativ mai mic decât venitul mediu al celor care au obținut un credit ipotecar de alt tip (cu aproximativ 13%, în medie, pe toată peri­oada funcțio­nării programului „Prima Casă“).

PRIMA CASĂ 2018, UN SUCCES RĂSUNĂTOR

De la începutul anului până la sfârșitul lunii iulie 2019, din plafonul total de garantare de două miliarde de lei alocat programului „Prima Casă“ pentru acest an, au fost acordate 11.427 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,15 miliarde de lei.

De la lansarea programului (în 2009) au fost acordate 279.179 de garanții și promi­siuni de garantare, în valoare totală de 24,9 miliarde de lei. Până în prezent, au fost exe­cutate un număr de 848 de garanții, în valoare de 67,8 milioane de lei, din care ANAF a recuperat 23 de milioane de lei.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.