Cum vor fi resimțite la nivel global efectele războiului din Ucraina și cât de dificilă va deveni ieșirea din criza provocată de pandemia de COVID-19

Efectele economice ale războiului din Ucraina se vor resimți dincolo de gra­ni­țele sale și ale Rusiei și vor complica ecuația globală a ieșirii din criză și a men­ținerii unei reveniri sustenabile pe termen scurt și mediu.

Războiul din Ucraina va afecta economia mondială pe trei căi: blocaje financiare, creșterea prețului materiilor prime și întreruperile de pe lanțurile globale de aprovizionare. Cât despre sancțiunile im­puse de Occident, economiștii se aș­teaptă ca impactul acestora să fie limitat la nivel global.

Cel mai de amploare efect resimțit ar urma să fie majorarea prețurilor materii­lor prime. „Prețurile mărfurilor ar putea crește din cauza a trei factori: preocupă­rile legate de aprovizionare, distrugerea infrastructurii fizice și impactul sancțiu­nilor“, notează specialiștii de la The Eco­nomist Intelligence Unit (EIU), într-o ana­liză pe această temă.

În opinia lor, prețul petrolului se va men­ține la peste 100 de dolari pe baril cât timp conflictul militar din Ucraina va continua. Cu toate că dependența mare a Europei de gazele rusești îi determină pe specialiști să creadă că marile puteri nu vor impune sancțiuni asupra exportu­rilor ruse de energie, tensiunile vor men­ține prețul petrolului la un nivel ridicat. Specialiștii avertizează că prețul gazelor va înregistra un avans de cel puțin 50% în acest an.

Criză alimentară

Atât Rusia, cât și Ucraina sunt doi producători mari de alimente. Ucraina este cel mai mare produ­că­tor global de ulei de floarea-soarelui, iar Rusia se află pe locul al doilea, potrivit da­telor centralizate de S&P Global Platts. Îm­preună, cele două state asigură 60% din producția de la nivel global. De asemenea, cele două state realizează aproape 30% din ex­porturile globale de grâu, potrivit JP Mor­gan. De altfel, materia primă se tranzac­ționează pe bursele de mărfuri din Statele Unite la un nivel-record al ultimilor 14 ani.

Livrările rusești sunt restricționate din cauza amplelor sancțiuni economice impuse de Occident, ceea ce face dificilă – iar în unele cazuri, imposibilă – achiziția de la furnizorii ruși. Livrările ucrainene au fost sis­tate din cauza luptelor care au închis por­turile țării.

„Nu există nicio modalitate de a ajusta suficient de repede deficitul de producție generat de ieșirea Rusiei și Ucrainei de pe piețele globale, așa încât prețurile să nu crească“, a avertizat președintele Băncii Mondiale, David Malpass.

Rusia și Ucraina produc împreună 12% din caloriile consumate la nivel global, iar perturbarea rutelor comerciale de la Ma­rea Neagră va pune presiune pe prețurile mărfurilor agricole.

Dependența strategică

Rusia este, totodată, un mare producător de metale – de exemplu, aluminiu, titan, paladiu și ni­chel. Acestea au înregistrat scumpiri con­siderabile încă de la sfârșitul anului trecut, iar prețurile se vor menține la niveluri însemnate pe întreaga durată a conflictului. „Acest lucru va avea un im­pact sub­stanțial asupra mai multor sectoare industriale din întreaga lume, inclusiv asupra industriei auto“, sunt de părere specialiștii EIU.

Folosit în multe procese de fabricație, de la sistemele de evacuare auto la telefoane mobile și plombe dentare, paladiul se tranzacționează la circa 2.700 de dolari uncia, în creștere cu 80% față de 2021.

Dependența Occidentului de metale precum paladiu, dar și neon sau platină adaugă și o dimensiune geostrategică problemei. Acestea sunt folosite pentru producția de microcipuri, produsul-vedetă al ultimilor doi ani, al cărui deficit a produs ravagii la nivelul mai multor industrii.

Aproape 90% din neonul folosit în fabricarea semiconductorilor provine din Rusia, iar 60% din acesta este procesat de o com­panie din Odesa. Sursele alternative vor necesita investiții pe termen lung îna­inte de a putea alimenta piața globală, aver­ti­zează specialiștii.

Industriile aerospațiale din SUA, Europa și Marea Britanie depind, de asemenea, de aprovizionarea cu titan din Rusia. Boeing și Airbus sunt în discuții cu furnizori alternativi, dar cota de piață mare deținută de fur­nizorii ruși face aproape imposibilă re­nunțarea completă la aceștia.

Lanțuri de aprovizionare

Sanc­țiu­nile financiare vor avea un impact și asupra lanțurilor globale de aprovizionare și de comerț, deoarece companiile vor în­tâm­pina dificultăți în găsirea și asigurarea unor canale financiare prin intermediul că­rora să poată desfășura schimburi comer­ciale cu Rusia. În plus, o eventuală distrugere a infrastructurii de transport (în special a porturilor din Ucraina) va agrava aceste probleme.

În opinia specialiștilor EIU, problemele lanțurilor de aprovizionare vor veni din trei surse: rutele terestre, restricțiile aeriene și anularea rutelor de transport maritim din Ucraina. Rutele comerciale terestre dintre Asia și Europa vor fi perturbate pe măsură ce tranzitul prin Rusia va deveni mai dificil (sau chiar imposibil).

Acest lucru va afecta în special unele com­panii chineze, care și-au crescut tra­ficul pe rutele terestre prin Rusia (în drum spre Europa), ca alternativă la transportul maritim și aerian în timpul pandemiei de COVID-19. Legăturile aeriene dintre Rusia și Europa (și, implicit, Asia și Europa) vor fi grav îngreunate în urma închiderii spa­țiilor aeriene. Aproximativ 35% din transportul global de mărfuri era efectuat pe ca­lea aerului înainte de pandemie.

Rutele de transport maritim de marfă prin Marea Neagră au fost anulate după decizia Ucrainei de a închide porturile. Această situație va avea un impact notabil asupra transporturilor de cereale care tran­zitează porturile ucrainene, rusești, bul­gărești și românești.

Canalul inflaționist

Prețurile mai mari ale mărfurilor vor alimenta inflația glo­bală în acest an și, posibil, în 2023. EIU prognoza deja o inflație globală de aproape 6% în 2022, dar acum se așteaptă ca acest nivel să fie depășit, având în vedere creș­te­rile uriașe ale prețurilor mărfurilor. „Creș­terea inflației va compensa impactul pozitiv al creșterii prețurilor mărfurilor pentru producători“, punctează EIU.

Acest nou puseu inflaționist va ridica, totodată, întrebări foarte dificile pentru marile bănci centrale din lume. Acestea se angajaseră deja să lupte cu inflația resim­țită la nivel global în ultimele luni prin creș­terea dobânzilor și oprirea „tiparnițe­lor de bani“, precum și a amplelor programe de relaxare cantitativă prin achiziția masivă de obligațiuni demarate în contextul pandemiei.

Acum, însă, războiul din Ucraina riscă să afecteze creșterea economică și, impli­cit, conduita băncilor centrale. Impactul economic se va resimți cel mai puternic în cele două state implicate în conflictul militar, dar și țările din regiune cu ample expuneri comerciale, cum ar fi Lituania și Letonia, vor avea de suferit. Pentru restul Europei, șocul va veni pe calea energiei și a tensiunilor de pe lanțurile comerciale și de aprovizionare.

EIU și-a actualizat prognozele și se aș­teaptă ca economia europeană să înregistreze un avans de 2% din produsul intern brut (PIB) în 2022, la jumătate față de estimarea anterioară. La nivel global, impactul ar urma să fie de 0,5 puncte procentuale din PIB, respectiv o creștere de 3,4% în acest an.

Între ciocan și nicovală

Războiul și sancțiunile vor avea efecte semnificative asupra economiilor Ucrainei și Rusiei. Economia celei dintâi reprezintă 0,4% din PIB-ul global, în vreme ce Rusia își adjudecă 3,1%.

• UCRAINA. Fondul Monetar Internațional (FMI) a apro­bat cererea de ajutor financiar a Kievului, urmând să acorde guvernului ucrainean o finanțare de urgență în valoare de 1,4 miliarde de dolari. Efectele războiului din Ucraina sunt acum imposibil de evaluat, dar țara va avea nevoie de ample in­vestiții pentru recons­truc­ția economiei.
• RUSIA. Economiștii se aș­teaptă ca economia Rusiei să înregistreze o contracție de cel puțin 5% din PIB în acest an. Investitorii nu exclud nici o intrare în incapa­ci­tate de plată a țării, care se luptă cu o depreciere sem­ni­ficativă a monedei naționale după ce sancțiunile interna­țio­nale au decuplat-o de la economia globală.
• PREȚ. Dincolo de granițele celor două, cele mai puternice efecte economice ale războ­iului se vor resimți la nivelul prețurilor. Specialiștii Capital Economics estimează că in­fla­ția din Zona Euro va crește cu încă 1,5 puncte procentuale. Ca urmare, populația își va reduce cheltuielile, iar scăderea consumului va tăia 0,8 puncte procentuale din creșterea PIB.

Acest articol a apărut în numărul 135 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly