Cum virusează COVID-19 economia mondială. Analiștii nu știu deocamdată cum se va termina

Mimi Noel 09/03/2020 | 11:42 Global
Cum virusează COVID-19 economia mondială. Analiștii nu știu deocamdată cum se va termina

Multor oameni de afaceri din toată lumea, tot ce se întâmplă în jurul epidemiei cu coronavirus le produce o puternică diso­nanță cognitivă. Și nimeni nu știe cum se va termina.

Pe de o parte, antreprenorii își dau seama că situația e chiar urâtă – crește zilnic nu­mărul deceselor, avem frontiere închise, lanțuri de aprovizionare disfuncționale, afaceri omorâte. Pe de altă parte însă, eco­no­miștii le spun că epidemia va reduce creșterea economică a Chinei în 2020 cu doar până la un procent, adică marginal, iar avansul global va fi același, cu sau fără acest virus. Așadar, se naște întrebarea des­cumpănitoare – este o criză globală sau o banală furtună într-un ceainic din Wuhan? Mulți se chinuie încă să găsească răspunsul.

Previziunile economice ciudat de calme se bazează pe premisa că măsu­rile draco­nice impuse global pentru a-i izola pe cei contaminați vor dezamorsa transformarea în pandemie, punct din care revenirea eco­nomică va fi robustă. Așa s-a întâmplat după pandemia provocată de Sindromul Acut Respirator Sever (SARS) din 2002-2003.

Premisele analiștilor de la Bloomberg Economics sunt că produsul intern brut (PIB) al Chinei va crește cu 5,7% în 2020, în scădere marginală de la 5,9%, cât era pre­conizat înainte de izbucnirea epidemiei cu coronavirus. Într-un scenariu mai pesimist – va crește doar cu 5,6% dacă măsu­rile de ținere sub control nu-și fac efectul până în al doilea trimestru. În afara Chinei și a ță­rilor vecine, este greu de prefigurat care va fi impactul, spun ana­liștii.

Epidemia de coronavirus va afecta în special companiile care nu sunt stabile

Scenariul unei reveniri ra­­pide poate fi corect. În timp ce numărul noilor infecții continuă să crească, totuși rata zilnică a celor contaminați e în regres ușor, dacă dăm crezare cifrelor oficiale. Dar, la fel de bine, situația s-ar putea în­răutăți. Virusul s-ar putea răspândi expo­nențial, ajungând în țări care nu au resurse sau nu sunt atât de dispuse cum este China să impună un cordon sanitar strict.

Afacerile care nu sunt suficient de stabile vor da faliment, dacă epidemia con­tinuă și ia amploare. În plus, investitorii și executivii vor fi mai puțin dispuși să facă business într-un loc perceput ca fiind un incubator de viruși ucigași.

Deocamdată, nimeni nu poate ști cu sigu­ranță cum va continua povestea. Controlul rapid și escaladarea răspândirii virusului sunt posibile în egală măsură, astfel că scenariile de creștere pot fi complet di­fe­­­rite, mai spun analiștii de la Bloomberg Economics într-un raport făcut public pe 31 ianuarie. Un lucru este cert – epidemia cu coronavirus afectează deja masiv aface­rile.

Pe 4 februarie, producătorul auto Hyundai Motor anunța că suspendă producția din fabricile sale din Coreea de Sud din cauza lipsei de piese de la furnizorii săi chi­­nezi. Brandul de fashion Levi Strauss & Co. a fost nevoit să închidă magazinul din Wuhan deschis cu doar patru luni în urmă. Apple, pentru care China generează un sfert din venitul operațional, a anunțat pe 1 februarie că își închide temporar toate birourile și magazinele.

Este posibil și ca boala să devină mai problematică în afara Chinei decât în interiorul ei. În Africa, este foarte probabil să fie cazuri de contami­nare fără ca acest lucru să fie spus, recu­nos­cut. SUA sunt într-o poziție mai bună decât Africa, dar rămân vulnerabile.

Chiar dacă președintele american s-a lău­dat într-un interviu transmis de Fox News că a reușit să țină virusul sub control, Ad­mi­nistrația a reorganizat în mare parte fix structura care gestiona acest fel de epidemii. În mai 2018, un articol din The Washington Post anunța că un înalt oficial de la Casa Albă res­ponsabil pentru pandemii, contra­amiralul Timothy Ziemer, a părăsit Admi­nistrația și nu a mai fost înlocuit.

Sunt tot mai multe dovezi că noul virus este mai puțin letal decât SARS. În schimb, este mult mai contagios. Ceea ce înseamnă că va face ca numărul deceselor să nu fie impresionant, numai că, fiind extrem de con­tagios, va prelungi carantina și toate măsu­rile de izolare socială.

Cam aceasta este gândirea acum. Succesul în lupta cu virusul va depinde nu doar de oameni, ci și de caracteristicile aces­tuia, care deo­cam­dată nu sunt pe de­plin cunoscute, după cum ține să remarce și dr. Mark Deni­son, director al Diviziei de infecții pediatrice la Școala de Medicină a Universității Vanderbilt.

Creșterea economică a Chinei va fi afectată cu până la un procent de epidemia de coronavirus, cred unii economiști

Cât de rău este de fapt?

Numărul de per­­soane care pot muri din cauza virusului poate fi dedus doar luând în calcul capacitatea de reproducere și gradul de leta­litate ale acestuia – adică procentul de oa­meni care mor după ce au fost contami­nați. Gripa spaniolă, de exemplu, care a ucis aproximativ 50 de milioane de oameni după Primul Război Mondial, nu era nici foarte contagioasă, nici extraordinar de le­tală. Doar că a izbucnit „într-un context în care o masă foarte mare de oameni din toate colțurile lumii s-au infectat“, remarcă C. Brandon Ogbunu, profesor la Brown Uni­versity.

„Astfel, o rată de mortalitate de 1-2% se poate transforma într-un număr foarte mare de oameni“, adaugă el. Gripa spa­niolă este scenariul de coșmar în cazul în care virusul se răspândește fără restric­ții în rândul populațiilor vulnerabile.

Combaterea coronavirusului este o chestiune spinoasă care va deveni și mai difi­cilă dacă măsurile adoptate până acum se vor dovedi insuficiente. Chestiunea etică este cât de mult pot fi îngrădite libertățile civile ale unui grup de dragul unui bine co­mun, global.

Măsurile luate de autoritățile chineze impun un cost real, atât uman, cât și economic. În Wuhan, capitala provinciei Hubei, cu greu se mai găsesc stocuri de medicamente și kituri de testare. Sentimentul de a fi captiv într-o zonă aflată în carantină alimentează din plin resentimente ce pot fi înțelese și care pot oricând exploda în pro­teste (cum s-a întâmplat în timpul epi­demiei cu ebola în 2014, în Monrovia, capitala Liberiei).

China este încrezătoare

Președintele chinez Xi Jinping este sigur că măsurile de control de acum, oricât de nepopulare, vor duce la sto­parea epidemiei și vor permite reluarea vieții de zi cu zi și a activității economice normale. Este însă evident nervos că atâ­tea țări rup legăturile cu China, fapt pe care aceasta îl va deconta direct în PIB.

Administrația Trump anunța pe 31 ia­nua­rie că străinii care au fost în China în ultimele două săptămâni nu vor putea intra în SUA. Ministerul de Externe al Chinei acuză Casa Albă că nu face decât să răs­pân­dească panică. Americanii văd însă cu ochi buni aceste restricții, mai ales că până acum SUA au reușit să țină sub control situația, iar puținele cazuri de persoane infectate nu s-au înmulțit.

Sunt totuși șanse ca acest nou virus să slăbească și mai mult legăturile dintre SUA și China, forțate la maximum de războiul economic declanșat de Administrația Trump și de escaladarea riva­lității militare dintre cele două țări.

Statistica morții

La momentul publicării articolului, bilanțul morților din cauza coronavirusului a ajuns în China la 3120, din peste 80.000 de cazuri diagnosticate.

  • Impact. Avansul economic uluitor al Chinei în ultimii 40 de ani a transformat-o în a doua mare economie a lumii, după cea ame­ricană, cu un PIB de 13.600 de miliarde de dolari (SUA au 20.500 de miliarde de dolari). Este cel mai mare furnizor de bunuri din lume și cu o creștere de 18% pe an vine pu­ternic în spatele SUA și ca furnizor de servicii.
  • Turism. În 2019, turiștii chinezi au avut în total 173 de milioane de vacanțe și au cheltuit peste 250 de miliarde de dolari. Experții apreciază că efectele asupra industriei globale de turism vor dura și în 2021.

Articol preluat din Bloomberg Businessweek
Acest articol a apărut în numărul 85 (1 – 15 martie) al revistei NewMoney

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.