Cum văd tinerii din generația Z relația dintre muncă și timp liber

Carmen Constantin 09/06/2023 | 10:26 Financiar
Cum văd tinerii din generația Z relația dintre muncă și timp liber

În timp ce mulți europeni se întreabă cine o să le plătească pensia peste 20 de ani, în România, generația Z (a celor năs­cuți între 1996 și 2010) se înhamă la treabă cu orice ocazie. Banii câștigați sunt, pentru acești tineri, mai impor­tanți decât ideea de carieră. La fel de mult își prețuiesc și timpul liber.

Ana Bolboceanu (16 ani) și Alexandra Iorga (17 ani) iau în calcul pentru această vară primele joburi ale vieții lor. Ana abia așteaptă să câștige de una singură primii bani munciți. Alexandra se gândește deja la bacalaureatul de la anul. Și se uită în urmă cu nostalgie la verile copilăriei, la sen­­timentul libertății absolute față de orice responsabilități de oameni mari.

„Părinții mei sunt de acord să lucrez în timpul verii, pentru că asta nu-mi va afec­ta responsabilitățile față de școală“, spune Ana, ai cărei ochi mari, cafenii, sunt incredibil de serioși pentru vârsta ei. Cu părul lung, fără zâmbete inutile și pur­tând deseori un sacou bleumarin, mai po­trivit pentru munca de birou decât pentru mersul la școală, ți-o poți imagina ușor în biroul unei multinaționale peste câțiva ani. Deocamdată își calculează am­bi­țiile mo­dest și privește pragmatic spre ce o aș­teaptă.

„Am și primit oferte de job, din lo­curi în care am mai mers, precum c­a­fenele. M-am gândit că vara asta aș vrea să fac pe lună aproximativ 1.500 de lei, pe care să nu îi cheltuiesc. Pentru că încă mă bazez pe veniturile părin­ți­lor. Dar când încep următorul an școlar, să mă pot descurca financiar pentru câteva luni din banii pe care îi câștig în această vară“, spune Ana.

Alexandra privește, în schimb, vara care vine ca pe „ultima în care poate să copilă­rească“. Asta nu înseamnă că se bazează pe sprijinul părinților la nesfârșit. Cu o maturitate pe care poate că nu ai bănui-o, adolescenta cu părul roșcat și ondulat și alegeri vestimentare clasice pentru vârsta ei (jeans, tricou, jachetă de piele ecologică) și-a făcut planul: „Vreau să încep să lucrez în timpul facultății. Vreau să merg la universitate în străinătate și m-ar ajuta enorm să am și un salariu, în plus față de banii de la părinți“.

S-a și gândit ce ar putea să facă. „Marke­ting. Domeniul e suficient de vast și de bine plătit“, spune Alexandra. Cât despre studii, psihologia o atrage mai mult decât orice altceva. „Aș vrea să fiu psiholog-terapeut și, în paralel, aș încerca și cercetare.“

Ana e atrasă de arhitectură. Sau drept. Și, după facultate, va lucra pentru un salariu de la cel mediu pe economie în sus. La 16 ani, orice și-ar propune se poate întâmpla.

Schimbare de atitudine

Felul în care tinerii ce urmează să intre acum ori sunt proaspăt intrați pe piața muncii se rapor­tează la joburi nu mai seamănă cu ce știam de la generațiile precedente. Un studiu rea­li­zat recent de eJobs arată că aproape ju­mătate dintre angajații care au răspuns la chestionar și-au luat un al doi­lea job în ultimul an.

Ce-i mână „în luptă“? Pentru mulți dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, e vorba de temerea că nu-și pot plăti fac­turile. Cu salarii de începători, au suportat șoc după șoc, în ultimul an și jumătate, din cauza prețurilor la energie, gaze, combustibili și a inflației generalizate. Departe de clișeul că sunt „silent quitters“, tinerii tră­iesc de la avans la lichidare, iar fără al doi­lea job le-ar fi greu să se descurce.

O altă situație care îi determină să lucreze mai mult este, potrivit Anei Călugăru, head of communications al platformei eJobs, dorința de a face o achiziție mai importantă. „Strâng bani temporar, adică au două joburi pentru o perioadă limitată de timp, până vor strânge suma necesară. Un alt motiv ar fi că nu sunt foarte deciși ce vor să facă din punct de vedere profesional și încearcă în mai multe locuri, să vadă ce li s-ar potrivi mai bine“, spune Ana Călugăru.

În prezent, potrivit eJobs, un angajat din trei lucrează de luni până vineri în două locuri. „Cumva, asta vine și pe fondul introducerii muncii remote (la distanță, n.r.). Asta presupune destul de multă flexibilitate, pot face două lucruri de acasă, fără să existe neapărat o interferență foarte mare între ele sau impedimente de genul «trebuie să ajung în două sedii în aceeași zi»“, ex­plică reprezentantul platformei eJobs.

Vârsta le permite

Sociologul Adrian Hatos adaugă contextul: suntem, la 30 de ani după căderea comunismului, într-o eco­nomie dezindustrializată, orientată pe servicii, care permite o flexibilizare accelerată a locurilor de muncă.

„Din ce în ce mai pu­ține joburi sunt tradiționale, cu mers dimi­neața la birou timp de opt ore cu pauză de masă, după care vine viața adevărată, acasă, în familie. Sunt contracte pe durată scurtă sau part-time. Iar relațiile de muncă, fiind atât de flexibile, permit mai multe contracte derulate în același timp“, explică profesorul universitar.

Dezavantajul e că „asta înseamnă și o creștere într-un ritm mai scă­zut a venitului orar. Iar viața personală, în cele din urmă, are de suferit. Există doar undeva în weekend, dacă tânărul nu lu­crează și în weekenduri“, precizează Hatos.

„Cu cât crește nivelul de vârstă și cu cât crește nivelul de pregătire profesională, cu atât scade disponibilitatea de a lucra în două părți și crește accentul pe viața per­sonală“, spune și Ana Călugăru. Cei aflați în această situație preferă să aștepte o ofertă mai bună atunci când sunt nemulțumiți de salariu, decât să-și ia al doilea job.

Generația Z pare să-și găsească în schimb mare parte din satisfacția personală în cât e de ocupată. Studiul Deloitte privind piața muncii în 2023, realizat în 44 de țări, din Ame­rica de Nord, America Latină, Europa de Vest, Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa și Asia-Pacific, arată că aproximativ 46% dintre membrii generației Z au în pre­zent un al doilea loc de muncă, fie cu normă întreagă, fie part-time. Cifra este în creștere față de anul anterior cu 3%.

Banii vorbesc

În România, generația Z e a doua categorie ca număr de CV-uri de­puse la joburile afișate pe eJobs, după 26-35 de ani, „dar e normal ca la această vârstă să-ți schimbi cel mai des jobul, pentru că ai prins experiență și e ușor să te muți în altă parte dacă vrei mai mulți bani“, spune Ana Călugăru.

„Față de perioada prepandemică, tinerii aplică mult mai țintit, pentru joburi compatibile cu nivelul lor de experiență și de pregătire“, adugă ea. Al doilea job aduce venituri suplimentare între 20% și 100%. În cele mai multe cazuri (18,8%), al doilea serviciu aduce un câștig lunar suplimentar de 30-40%. Tentația e uriașă când ești tânăr și vrei să acumulezi cât mai rapid nivelul de bu­nă­stare vizat.

Reversul medaliei e că România e cam­pioana Uniunii Europene la stat degeaba. 20% dintre tinerii români nu merg nici la școală, nici nu sunt angajați, potrivit Eurostat. Că­tre acești tineri se uită companiile care au deschis chiar în această perioadă sezonul de internshipuri, mai multe ca ori­când.

E vorba de peste 1.600 de programe de internship, cu aproximativ 4.000 de locuri disponibile pentru tinerii cu vârste sub 25 de ani, în domenii precum auto, IT, ingi­ne­rie și financiar, anunță platforma de recrutare BestJobs. „Multe corporații deru­lează programe speciale de atragere a tine­ri­lor, cu scopul de a-și crea echipe de angajați loiali și creativi, dornici să învețe și să-și înceapă cariera“, spune Ana Vișian, marke­ting ma­na­ger al platformei BestJobs.

Reversul

Platformele de recrutare se aș­teaptă ca, în perioada urmă­toare, tinerii să se bată pe joburile de vară. Șefii platformei BestJobs cred că aceste so­licitări vor acoperi aproape un sfert din totalul activității de pe portal în următoarele săptămâni.

Nu doar internshipurile le fac cu ochiul ti­nerilor. Pe timp de vară sunt vizate și joburile temporare din turism, mai ales pe li­toral. „Tinerii se compară între ei“, atrage atenția sociologul Adrian Hatos. „Este un fe­nomen specific cohortei, adică tuturor din jurul lor. Adică de ce să câștigi tu mai puțin decât ceilalți? De ce să muncești mai puțin decât ceilalți? Pierzi competiția so­cială“, explică universitarul mentalitatea acestei generații.

„Și atunci muncesc în draci. Adevărul e că lumea noastră este o lume în care se muncește mult“, apreciază universitarul orădean.

El aduce în discuție și schimbarea de paradigmă culturală privind munca. „Acum jumătate de secol, locul de muncă era extrem de important, dar ca instrument. Îți dădea resursele pentru a face ceea ce era considerat cu adevărat important. Adică de a avea un statut, o familie, respect în comuni­tate. Acum, oamenii își văd viitorul aproape în totalitate în raport cu ce vor face, unde vor lucra, care vor fi experiențele lor profesionale.“

Piață în creștere

România a încheiat primul trimestru din 2023 cu peste 47.000 de locuri de muncă vacante. Potrivit Institu­tului Național de Statistică (INS), numărul acestora e mai mare cu peste 5.000 față de trimestrul anterior. Platformele de recrutare văd de asemenea că numărul de joburi oferite de companii se păstrează foarte aproape de recordurile de anul trecut.

„Suntem în aceeași linie cu 2022. Sunt unele mișcări, dar nesemnificative, 33.000 de joburi noi în aprilie anul acesta, față de 34.000 în aprilie 2022. Iar pe timp de vară explo­dează cererea de locuri de muncă în turism, HoReCa“, spune Ana Călugăru, de la eJobs. „În 2022 am avut 420.000 de joburi scoase în piață, cel mai mult de când suntem noi, de 22 de ani“, precizează ea.

Salvarea multor angajatori rămâne, în aceste condiții, forța de muncă de import. Contingentul de muncitori străini aprobat de autorități pentru acest an e identic cu cel de anul trecut: 100.000.

„La sfârșitul lunii aprilie se acordaseră deja peste 40.000 de avize. Deci aproape ju­mătate. Estimările noastre sunt că acest contingent se va termina undeva la sfârșitul lunii septembrie“, spune Romulus Badea, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă. Cea mai mare pro­blemă rămâne, în opinia lui, capacitatea sta­tului român de a prelucra dosarele lucrăto­rilor care vin din străinătate. Poate dura „între patru luni și jumătate și nouă luni“, spune Badea.

Asia de Sud-Est a rămas principala zonă de selecție și recrutare, acolo s-au creat pro­ceduri, există legis­lație. Oamenii sunt atrași de nivelul salarii­lor, de câteva ori mai ridicat decât în sta­tele de origine, la paritate cu cele oferite muncitorilor români. „Sunt și companii care au adus muncitori din Africa de Nord, dar numerele rămân mici“, precizează Badea.

Cât despre refugiații ucraineni, pe care mulți angajatori contau anul trecut… li s-a pierdut urma. Unii au plecat mai departe, spre Occident. Alții s-au întors acasă. Joburile care le-au fost oferite aici nu i-au tentat. Numărul de solicitări a fost atât de redus, că eJobs a și desființat rubrica specială pe care le-o crease pe site. „Pentru ei, nu avea nea­părat sens să se angajeze în România, o considerau o țară de tranzit“, precizează Ana Călugăru. „Și, până la urmă, companiile caută și ele angajați pe care să se poată baza pe termen un pic mai lung.“

Speranțele de dezvoltare rămân legate, în acest context, de tinerii care iau în calcul, în această vară sau anul viitor, pri­mul lor job. Ana și Alexandra au de unde alege.

Acest articol a apărut în numărul 165 al revistei NewMoney

FOTO: Pexels