Cum va gestiona guvernul fenomenul facturilor greșite la gaze și la electricitate

Pe fondul scandalului național legat de milioane de facturi greșite emise clien­ți­lor casnici, dar și al plângerilor reprezen­tan­ților mai multor ramuri industriale, guvernul a intervenit din nou, pentru a doua oară în această iarnă, pentru a ate­nua povara facturilor mari la energie electrică și gaze.

În esență, noua schemă de sprijin, care se va aplica între 1 februarie și 31 martie, extinde prevederile celei vechi, intrate în vigoare la 1 noiembrie anul trecut, cu aplicabilitate tot până la 31 martie, și se referă la plafonarea prețurilor la energie și gaze și la compensarea unei părți din facturi pentru clienții casnici.

Pentru clienții casnici de energie și gaze, plafonul maxim de preț coboară la 0,8 lei/kWh pentru energie electrică și la 0,31 lei/kWh pentru gazele naturale. Acesta este deci prețul maxim pe care îl pot plăti cetă­țe­nii și este mai scăzut decât cel din sche­ma trecută: era de 1 leu, respectiv 0,37 lei/kWh. De asemenea, clienții casnici care con­sumă mai puțin de 2.500 kWh de energie electrică în perioada noiembrie 2021 – martie 2022 și cei care consumă mai pu­țin de 1.500 de metri cubi de gaze primesc compensații la factură. Limitele de consum sunt mai mari decât cele din vechea schemă – 1.500 kWh, respectiv 1.000 de metri cubi. Compensația, acordată direct de furnizor în factură, este de 0,29 lei/kwh pentru energie electrică și 40% din prețul de furnizare al gazului – inițial era 33%.

Schimbări mai importante sunt pentru firme. Se plafonează prețul final plătit de toți consumatorii non-casnici la 1 leu/kWh pentru energia electrică și la nivelul de 0,37 lei/kWh pentru gaze naturale. Nu se ca­lifică doar companiile mari care bene­fi­ciază de o altă schemă de sprijin, de compensare a emisiilor indirecte. Schimbarea este majoră, pentru că pe vechea schemă se acordau doar compensații pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM), nu și pentru firmele mai mari, și nu se plafona pre­țul. Poate fi, așadar, un balon de oxigen pen­tru economie.

„Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali. Am subliniat demersurile realizate de autoritățile naționale competente în monitorizarea im­plementării cadrului legislativ existent pentru a proteja consumatorii, inclusiv din perspectiva emiterii corecte a facturilor la energie“, a spus ministrul energiei, Virgil Popescu.

Are statul bani?

Toată schema de sprijin este finanțată în final de la bugetul de stat, care returnează furnizorilor sumele pe care aceștia le scad din facturile clien­ți­lor. De­spre această ultimă schemă, mi­nis­trul Virgil Popescu a spus că are un impact bugetar de 3,5 miliarde de lei, nu știm dacă suplimentar față de vechea schemă sau în total.

În teorie, statul are bani, pentru că tot el este primul beneficiar al scumpirilor. Sta­tul român controlează 75% din producția de energie electrică, pentru că este acțio­nar majoritar la marile companii producă­toare (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Com­plexul Energetic Oltenia, Elcen), și este acționar majoritar la primul producător de gaze al țării (Romgaz) și acționar minoritar la al doilea (Petrom). Or, producătorii sunt cei care beneficiază în primul rând de pe urma creșterilor de preț din piață, iar statul va încasa mai mult din dividendele aferente unor profituri mai mari pe care le vor înregistra aceste companii.

Ca să vă faceți o idee, Nuclearelectrica a anunțat deja că profitul net pentru 2021 este de un miliard de lei, cu 50% mai mare față de anul trecut, iar cel bugetat pentru anul în curs este de două miliarde de lei. În al doilea rând, statul câștigă din taxele aplicate unor sume mai mari – TVA, rede­vență, impozit suplimentar la gaze, nou-in­trodusul impozit suplimentar impus pro­du­cătorilor de energie din surse non-fosile (energie nucleară sau din surse regenerabile).

Ce urmează?

Totul depinde de evoluția prețurilor pe piețele de energie și gaze până la momentul în care expiră actuala schemă. Există trei opțiuni: de la 1 aprilie să nu mai existe nicio schemă de sprijin, sta­tul să continue ajutorul sau să se reglementeze din nou piața. Acest al treilea punct pare a avea deja, cel puțin declarativ, susținerea ambelor partide mari din coaliție.

„Pentru consumatorul casnic este varianta de a ne întoarce pe o perioadă de­ter­minată până în șase luni de zile, poate mai puțin, la un preț reglementat, pentru consumatorul companii mici, mijlocii și restul consumatorilor discutăm de variante de compensare de la buget“, a afirmat preșe­din­tele PNL, Florin Cîțu. El a explicat că este vorba de un preț reglementat, așa cum a fost pe piața reglementată.

„Ne-am luat două luni, întreaga coaliție, în principal Guvernul și ministrul energiei, să venim pe urmă, de la 1 aprilie, cu ce va urma. Rămân la părerea personală că pre­țul de la 1 aprilie va trebui reglementat. Pe o perioadă de șase luni, legea ne lasă să facem acest lucru“, a declarat și președin­tele PSD, Marcel Ciolacu.

Prețurile la energia electrică și gazele naturale livrate populației au fost reglementate ultima oară la finalul lui 2018, prin celebra OUG 114. Unul dintre efectele ne­gative a fost scumpirea ulterioară, mai ales la gaze, din piața liberă, de acolo de unde se aprovizionează firmele. Piața a fost din nou liberalizată la 1 iulie 2020 la gaze și la 1 ianuarie 2021 la energie electrică.

Problema scăderii TVA

Una dintre so­luțiile avansate în actuala criză ener­getică a fost scăderea TVA la energie și la gaze, măsură adoptată și de alte state membre ale Uniunii Europene. În cazul României, s-a pus în discuție scăderea de la 19% la 5%. Ministrului finanțelor, Adrian Câciu, nu-i surâde o astfel de măsură, dar spune că Guvernul o va analiza.

„E în analiză, urmează să avem discuții cu întreg lanțul energetic. Până la urmă, pro­fiturile o să apară în câteva zile de la fiecare companie. Efortul statului pentru acest moment trebuie să fie solidar sus­ținut de către stat și de către cei care au ge­nerat problema. Vom avea analiza și o să prezentăm niște soluții în Guvern și în dezbaterile și întâlnirile cu autoritatea de re­glementare și cu ce înseamnă piața de energie“, a declarat Adrian Câciu.

Ministrul finanțelor a mai spus că reducerea TVA la energie este una dintre mă­surile de tip prociclic și la prima vedere ar putea atenua prețul final, dar că poate fi „doar temporară“. „Este o măsură de tip prociclic. Poate fi temporară ca măsură, dar atunci când vii cu o măsură de tip pro­ciclic trebuie să vii automat cu măsuri anticiclice, pentru că altfel nu faci decât să creezi un spațiu mai mare pentru puseul in­flaționist“, a explicat Câciu.

Acest articol a apărut în numărul 132 al revistei NewMoney

FOTO: Getty