Cum va funcționa de acum înainte industria hotelieră, una dintre cele mai afectate de coronacriză

Industria hotelieră își caută drumul către o revenire la normal. După aproape trei luni de panică, hotelierii se văd nevoiți să-și reinventeze businessurile. Dar, chiar și așa, industria dă semne de viață.

Pe 22 iunie, ibis Styles bifa prima inaugurare a unui hotel de la începerea crizei sa­nitare, care a lovit în plin industria hote­lieră. Este o perioadă în care rezervările de camere de hotel sunt aproape inexistente, iar businessurile din această industrie funcționează la nici 20% din nivelul înre­gistrat în intervalul similar de anul trecut. Cu o capacitate de 152 de camere, noul ibis Styles Bucharest City Center repre­zintă o investiție de zece milioane de euro și trebuia să fie dat în funcțiune încă din aprilie, dar deschiderea sa oficială a fost reprogramată din cauza restricțiilor de la acea vreme impuse odată cu instaurarea stării de urgență.

Acum, jucătorii din industria turismului spun că deschideri de hoteluri vor mai fi anul acesta, însă ele vor fi făcute mai mult din inerție, iar noi proiecte nu vor mai fi de­marate. „Criza va elimina apetitul de in­vestiții în hoteluri și clădiri de birouri“, con­sideră președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), Călin Ile, anunțând, totuși, pe 20 iulie, o nouă des­chidere a unui hotel în zona centrală a Bucureștiului – Moxy Bucharest Old Town, un brand al grupului Marriott. În ceea ce privește orașele mari ale țării, în toamnă sunt programate două deschideri de hoteluri la Galați și alte două la Timișoara.

Mai multă precauție

Omul de afaceri Marian Alecu, unul dintre acționarii grupului de restaurante City Grill, a investit masiv în hoteluri la începutul acestui an. A cumpărat un hotel la Sibiu, un altul la Bu­curești, iar pe 1 martie a deschis un altul chiar în centrul istoric al Capitalei. „Azi nu aș mai investi în industria turismului“, spune antreprenorul, în portofoliul căruia se mai află un hotel în stațiunea Venus, construit de la zero în urmă cu opt ani.

Criza l-a prins cu hotelurile în diferite faze de renovare. În luna iunie, businessul său din hoteluri era la circa 10-15% din cifra de afaceri normală pentru această peri­oadă și spune acum că este mulțumit dacă va avea cu ce să-și plătească angajații. „Se­mestrul II pe anul acesta și semestrul I din 2021 sunt compromise“, consideră acesta. Și asta, pentru toată industria.

Pentru multe hoteluri, o componentă se­rioasă de venit erau restaurantele din interior. Iar acum nu doar că sunt închise, dar cei care au inclus în pachetul de cazare și micul dejun vor avea costuri suplimentare cu room service. În aceste con­diții, anticipează Alecu, anul acesta, „businessul din hoteluri va fi cel mult 20-30% din ceea ce a fost“.

Un alt antreprenor din zona turismului, Aurelian Marin, proprietar al unuia dintre cei mai mari tour operatori de pe litoralul românesc, Paradis Vacanțe de Vis, spune că industria hotelieră va suferi pierderi pe toate planurile. Anul trecut, s-a lansat și el pe piața hotelieră, după ce a preluat mana­gementul hotelului Royal, de patru stele, din Constanța, redenumit ulterior New Royal.

În această vară, crede el, hotelurile care se bazau pe pachete de vacanță vor avea de suferit, în condițiile în care, la jumătatea lui iunie, numărul turiștilor era mult mai mic față de anul precedent. „De exemplu, în această perioadă (intervalul 15-30 iunie, n.r.), ca tour operator, avem cel mult 300 de rezervări pe zi, față de peste 700 de re­zer­vări în aceeași perioadă a anului trecut“, detaliază Marin. Pierderi vor înregistra și hotelurile cu săli mari de conferințe. Evenimentele de tip corporate sunt ca și ine­xistente, iar conferințele de specialitate, cu sute de participanți, sunt și ele blo­cate, cel puțin pe moment. Și, nu în ultimul rând, pe minus sunt și cei cu saloane pentru eve­nimente festive, de genul nunților, unde restricțiile sunt încă active.

Costuri și servicii

Văduvite de clienți, hotelurile sunt, în schimb, expuse unor costuri suplimentare, generate de implementarea măsurilor pentru respectarea condi­țiilor de igienă și de distanțare socială. În plus, hotelurile vor fi nevoite să inves­tească în digitalizarea operațiunilor de re­cepție. „Interacțiunea dintre vizitator și per­sonalul hotelului va trebui să se reducă din momentul intrării până în cel al ieșirii“, spune Călin Ile. În opinia acestuia, opera­țiu­­nile de check-in și check-out ar trebui fă­­cute online, așa încât clientul să interac­ționeze cât mai puțin cu personalul hotelului.

În ceea ce privește serviciile din came­re, Ile spune că hotelierii vor investi mai mult în zona de igienă, fiind nevoiți să ia măsuri de dezinfectare a camerelor. În plus, unii proprietari de hoteluri pot decide ca, odată ce o cameră a fost locuită, aceasta să nu mai fie rezervată în următoarele 24 de ore. Adunând și trăgând linie, Călin Ile caracterizează drept „muncă de supravie­țuire“ următoarele șase-șapte luni în in­dus­tria turismului și estimează că recupe­rarea pierderilor ar putea fi posibilă abia din aprilie 2021.

Anul acesta, se pune și problema func­țio­nării pachetelor de tip all-inclusive. O soluție vine de la proprietarii de hoteluri din Turcia, care au început să posteze pe in­ternet videoclipuri cu posibile variante de funcționare. În primul rând, turistul nu se va mai servi singur, ci va comanda can­titățile de mâncare dorite, urmând să le pri­mească direct la masă. Iar spațiile de ser­vire a mesei vor fi extinse, astfel încât să fie respectate normele de distanțare socială. În prezentările postate de hotelierii turci se văd angajați ai restaurantelor echi­pați cu mănuși, viziere și mască de protecție, care, în spatele unor panouri transparente, aranjează mâncarea pe farfurii.

În ceea ce privește România, încă nu s-au făcut precizări privind viitoarea func­ționare a hotelurilor care oferă servicii all-inclusive. Un lucru este însă sigur. Bufetul suedez va fi desființat, iar oaspeții vor fi ne­voiți să comande mâncarea. Unii jucă­tori din industria ospitalității spun că se lucrează deja la aplicații de telefon mobil pe care clienții să le utilizeze de la deschiderea ușii și până la comandarea meselor, interacțiunea cu personalul hotelurilor fiind redusă la minimum.

Ce urmează?

Un studiu din iunie 2020 al companiei de consultanță imobiliară Colliers International arată că industria turismului are șanse să își revină, însă în anumite condiții. „Piața ar putea reveni la un grad de ocupare de 50-60% pentru hotelurile operate de branduri recunoscute, spre finalul acestui an, în scenariul în care situ­a­ția epidemiologică rămâne stabilă sau chiar începe să se îmbunătățească“, apre­ciază consultanții Colliers.

Potrivit acestora, în București s-ar putea ajunge la un grad de ocupare de 40-45% spre finalul anului, iar venitul pe cameră ar putea reveni într-un an sau chiar un an și jumătate la nivelul de aproximativ 87 de euro de dinaintea declanșării crizei sanitare. Viteza de revenire a acestor businessuri este pusă sub semnul întrebării și de faptul că, la nivel local, încă nu a fost anun­țat un pachet de măsuri specifice acestei industrii, fapt care îngreunează realizarea unui plan de afaceri pentru redeschiderea hotelurilor, mai constată consultanții Colliers.

Un lucru pozitiv a fost, în schimb, continuarea lucrărilor pe șantierele hotelurilor aflate în fază de construcție. De altfel, există chiar și cazuri izolate de antrepre­nori care mizează pe noi dezvoltări pe segmentul de hoteluri în această perioadă. Este cazul lui Emanuel Poștoacă, fondator al grupului Nordis, cu un proiect deja în de­rulare la Mamaia Nord, urmat în toamnă de un altul, la Sinaia. Mai mult, antreprenorul vrea să cumpere terenuri și la Poiana Brașov, și la Căciulata, pentru a construi apartamente de vacanță pe care să le in­cludă apoi în sistemul hotelier. „În urmă­torii ani va crește turismul intern, pentru că oamenii vor să se deplaseze cu mașina personală pe distanțe mici“, spune antreprenorul.

Până la revenirea turiștilor, hotelurile ră­mân una dintre cele mai afectate industrii de noua criză sanitară, alături de restaurante. Și, cel puțin deo­cam­dată, proprietarii de hoteluri au doar speranțe și dorința ca, la final de an, să rămână cu businessurile măcar pe linia de plutire.

În câteva cifre

Estimată la peste 1,3 miliarde de euro în 2019, industria hotelieră din România ar urma să înregistreze până la finalul acestui an pierderi în valoare totală de aproximativ un miliard de euro.

• Dimensiune. În 2019, numărul de turiști a crescut cu 3% comparativ cu anul precedent. Numărul de sosiri a ajuns la 13,2 milioane, din care turiștii români au reprezentat 10,5 milioane.
• Contracție. În martie, prima lună oficială de pandemie, hotelurile din România s-au confruntat cu o scădere de 68% a numărului de turiști, conform datelor Institutului Național de Statistică.
• Risc. România nu are un risc econo­mic foarte mare pe fondul încetinirii activității sectorului turistic, acesta reprezentând momentan doar 3% din PIB, față de 12% în Spania sau 7% în Ungaria, potrivit analiștilor Colliers International.

Acest articol a apărut în numărul 94 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper