Este limpede ca lumina zilei că vremurile glorioase ale investițiilor în tehnologie au apus, cel puțin pentru moment. Indicele Nasdaq, un foarte bun barometru pentru evaluările companiilor tech, s-a contractat cu circa o treime în 2022 față de anul anterior, ceea ce i-a făcut pe unii să pomenească de anii de tristă amintire ai bubble-ului dotcom.
Iar scăderea burselor a avut efecte nefaste asupra investițiilor private. Managerii de fond antrenați în decenii să riște miliarde de dolari pe idei (aparent) revoluționare duc din ce în ce mai greu mâna la buzunare. Numărul unicornilor – atât de iubitele companii cu o valoare de cel puțin un miliard de dolari – a scăzut global cu peste 85% în 2022.
La fel de limpede e că, în tot acest peisaj apăsător, asistăm la configurarea unei noi „minuni“, atât în materie de popularitate, cât și în materie de evaluare. Evident, este vorba despre OpenAI, compania care dezvoltă ChatGPT, un nume tehnic greu de reținut, care, în doar câteva luni, a devenit aproape la fel de popular ca Facebook sau Google. Succesul rapid al tehnologiei care știe să răspundă la întrebări filosofice, să compună cântece sau să facă portrete mai bine ca omul a fost o surpriză pentru înșiși programatorii de la OpenAI, care au lansat ChatGPT în noiembrie 2022 sub forma unui „research preview“, potrivit MIT Technology Review.
La începuturi, în 2015, OpenAI chiar era un proiect de cercetare nonprofit, finanțat printre alții de miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla. Între timp, Musk s-a retras din OpenAI, iar acum privește cu invidie la succesul imens al acestei tehnologii și invită (el, apărătorul libertății absolute) autoritățile să reglementeze inteligența artificială, pentru că e periculos de performantă. În martie 2019, proiectul s-a transformat în societate comercială, iar Microsoft a devenit principalul său susținător, cu o investiție de un miliard de dolari.
NICIO IDEE. Cu o lună înainte ca investiția Microsoft să se materializeze (iunie 2019), Samuel Altman, cofondator și chief executive officer (CEO) al OpenAI, recunoștea într-o întâlnire cu mai mulți investitori că nu are „nicio idee“ despre cum ar putea face compania profitabilă. Și, probabil, pe atunci nici nu conta așa mult aspectul. Mai mult, el a adăugat, în glumă, că probabil însăși inteligența artificială generală îi va ajuta pe investitori să găsească, la cerere, o cale de a face compania profitabilă.
Lucrurile s-au schimbat mult de atunci. În primul rând, fără venituri substanțiale (ca să nu mai vorbim de profit), OpenAI nu poate supraviețui în competiția cu Alphabet sau Meta, care pompează miliarde de dolari în inteligența artificială. Pe lângă giganții tech, au apărut o sumedenie de start-upuri precum OpenAI, care explorează cu agilitate minunatul tărâm al inteligenței artificiale.
Conform ziarului american The Wall Street Journal, compania era evaluată în ianuarie 2023 la 29 de miliarde de dolari, față de 20 de miliarde de dolari cu o lună mai devreme și de 14 miliarde de dolari în 2021. Evaluarea a fost făcută cu ocazia unei noi runde de finanțare în care Microsoft investește încă 10 miliarde de dolari în OpenAI. Compania cofondată de Bill Gates urmează să primească 75% din profituri până când își va acoperi total investiția, după care va rămâne cu 49% din acțiuni. Ușor de dedus că Microsoft vrea să-și întărească poziția pe piața motoarelor de căutare, dominată de Google în proporție de 90%.
2024, miliardul. Surse consultate de Reuters au arătat că OpenAI și-a curtat investitorii și cu niște prime proiecții financiare. Dacă până acum veniturile companiei erau de ordinul zecilor de milioane de dolari, proiecția pe 2023 este de 200 de milioane de dolari (cifră de afaceri) și de un miliard de dolari în 2024. Rămâne de văzut cum vor fi atinse aceste ținte, dat fiind că răspunsurile date de ChatGPT sunt departe de a fi perfecte, iar unele erori pe care le face sunt de-a dreptul amuzante.
Acum, OpenAI îi tarifează pe dezvoltatorii care vor să folosească tehnologia (pentru a crea aplicații destinate publicului) cu sume de ordinul cenților pentru a genera texte de zeci de mii de cuvinte sau imagini.
Materializarea așteptărilor financiare se va lovi însă în continuare de multe piedici. Primele țin chiar de imperfecțiunea ChatGPT – o tehnologie „incredibil de limitată, dar suficient de bună sub unele aspecte ca să creeze o falsă impresie de măreție“, admitea chiar CEO-ul Samuel Altman într-o postare pe Twitter din decembrie 2022. „Acum e o greșeală să te bazezi pe ea pentru orice lucru important.“
De asemenea, s-ar putea ca sugestiile otrăvite ale lui Musk legate de o eventuală reglementare a inteligenței artificiale să fie luate în serios de autorități într-o bună zi.
Și, ca să fim sinceri până la capăt, nu toți investitorii au fost „vrăjiți“ de funcțiile ChatGPT – unii au considerat că ar fi un simplu demo nedemn de băgat în seamă deocamdată. Alții au fost intrigați de limitările de randament pe care compania le-a impus în 2019: investitorii își pot recupera de maximum o sută de ori banii.
