Cum va arăta viitorul tehnologiei

Dacă mai era cazul, CES a demonstrat încă o dată că este locul unde trebuie să te afli dacă vrei să știi cum va arăta viitorul tehnologiei.

De data asta nu au mai lipsit freamătul continuu, prezentările ostentative de inovații la tot pasul, zecile de conferințe desfășurate în toate realitățile cunoscute omului-tehnologic modern și nenumăratele călătorii prin (ceea ce ar fi trebuit să fie) bucla hyperloop de sub Centrul de Convenții Las Vegas – după doi ani de pandemie, ediția de anul acesta, desfășurată între 5 și 8 ianuarie, a evenimentului Consumer Electronic Show (CES), cel mai mare târg de profil al lumii, Mecca obligatorie a producătorilor de înaltă tehnologie, și-a regăsit nu doar prezența fizică, ci și strălucirea de dinainte de COVID-19.

Iar CES nu ar fi fost CES fără mulțimea sa obligatorie de obiecte și gadgeturi ciudate care captează titlurile presei de specialitate din întreaga lume, cum ar fi senzorul de toaletă care îți analizează urina în timp real pentru a depista probleme de sănătate, robotul care îți aduce hârtie igienică atunci când te-ai trezit consemnat în baie și nu ai rezerve la-ndemână, mașina care își schimbă culoarea doar printr-o apăsare de buton sau furculița care începe să vibreze atunci când ai mâncat mai multe calorii decât e cazul.

Desigur, multe dintre aceste produse nu le vom putea cumpăra prea curând. Sau poate chiar niciodată. Valoarea lor reală e dată însă de faptul că ne prezintă o viziune nu doar a direcției în care se îndreaptă tehnologia în următorii ani, ci și a modului în care aceasta ne va schimba din nou și din nou viața.

Așadar, CESe mai întâmplă în tehnologia noastră cea de toate zilele?

Materia cenușie

După ani de căutări și încercări – și câteva amânări cauzate de pandemie –, Matter, un protocol universal open-source pentru casele inteligente, susținut de Amazon, Apple, Google, Samsung și alte câteva sute de companii din mica și marea tehnologie, pare să fie în sfârșit disponibil.

În ultimii ani, piața Internet of Things (IoT) a crescut exponențial, Forumul Economic Mondial estimând că peste 130 de milioane de gospodării dețineau la sfârșitul anului 2022 cel puțin un dispozitiv inteligent. Și în timp ce acestea din urmă continuă să devină tot mai accesibile, a le face să lucreze împreună a rămas o mare bătaie de cap. Alexa nu poate vorbi cu Google Assistant sau cu Siri și nu poate nici controla dispozitivele Google. Și invers. Practic, standardele concurente pentru casele inteligente fac ca operarea dispozitivelor smart să fie (inutil de) complicată. Ceea ce nu e nici pe departe smart.

Iar aici intervine Matter, un concept pe cât de promițător, pe atât de atrăgător: un standard unic, bazat pe Wi Fi, care permite dispozitivelor inteligente și platformelor din diferite ecosisteme să lucreze împreună, rezolvând astfel problemele de compatibilitate. Pentru consumatorul final, Matter va însemna înainte de toate mai multe opțiuni pentru crearea și controlarea unei case inteligente în adevăratul sens al cuvântului. Din perspectiva producătorilor, un protocol de conectivitate open-source le va permite să reducă din costurile și timpul necesar dezvoltării de noi ecosisteme IoT. Astfel se simplifică și procesul de creare a noilor produse și servicii, ceea ce le va permite să se concentreze pe inovare sau pe lansarea mai rapidă a produsului finit.

Va putea funcționa Matter cu dispozitivele proprietare deja existente? Încă nu există un răspuns simplu. Unele vor deveni compatibile, după o banală actualizare de firmware. Altele nu vor putea fi integrate niciodată. Multe dispozitive care funcționează în prezent cu standarde ca Thread, Z-Wave sau Zigbee ar trebui să poată funcționa și ele cu Matter, dar nu există nicio certitudine că vor primi o actualizare de protocol.

Deocamdată, producători precum Ikea, Philips Hue, Yale, Sengled, Tuya Smart, Cync, Aqara, Wiz, Wemo, Schlage, TP-Link sau Eve au anunțat, de la caz la caz, că unele dintre produsele lor – în unele cazuri, chiar toate – vor fi actualizate la noul standard.

Matter s-a născut dintr-o coaliție fără precedent în industrie și pare să se bucure de o susținere generală. Numai că există și temeri că dorința (firească a) companiilor de a-și diferenția produsele de cele ale concurenței ar putea dăuna promisiunii generale a Matter.

„Orice poate vorbi cu orice în Matter, dar asta nu înseamnă că experiențele vor fi aceleași. Pot vorbi franceza, dar mă face asta francez? Nu!“, spune Tony Fadell, fost vicepreședinte al diviziei iPod a Apple și fondator al Nest Labs, companie cumpărată de Google în 2014 pentru 3,2 miliarde de dolari. „Același lucru este și în acest caz. Dacă te afli în ecosistemul Apple, sigur că vei putea lucra cu alte sisteme, într-un fel sau altul. Dar în interiorul Apple, cu toate instrumentele Apple, va fi o experiență mai bună și va rămâne așa“, adaugă el. Rămâne de văzut.

Paleo-transformers

CES a fost tot timpul și despre mașini, anunțuri legate de metamorfozele bătrânului automobil venind din toate părțile, de la producători cu tradiție la giganți din high-tech și start-upuri de care nu a auzit (mai) nimeni. La un bilanț sumar, conectivitatea, autonomia și electrificarea rămân constantele-cheie, indiferent de gradul de realism și/sau fezabilitate al conceptelor prezentate. (Asta, cel puțin în cazul celor care vor rămâne cu roțile pe pământ).

Încă de la apariția lor în serialul de animație „Familia Jetson“ („The Jetsons“), la începutul anilor ’60, mașinile zburătoare au devenit sinonime cu viitorul, numai că a fost nevoie de șase decenii până să ajungem să putem zbura cu una.

Aska A5 este o aeronavă ușoară cu capabilități VTOL (ceea ce înseamnă că poate decola și ateriza ca un elicopter), are dimensiunea unui SUV obișnuit și este descrisă drept primul vehicul electric cu patru locuri care poate călători pe șosea și în aer. Raza de acțiune în zbor a fost estimată la aproximativ 400 de kilometri pe încărcare, la o viteză operațională de circa 241 de kilometri pe oră. Deși seamănă mai mult cu un avion sau cu un elicopter decât cu o mașină tradițională, A5 are aripi și elice care se pot plia ori de câte ori trebuie să fie folosită la sol.

Guy Kaplinsky, cofondator și chief executive officer al producătorului, spune că Aska A5 va primi „în decurs de o lună“ acordul de la The Federal Aviation Administration (FAA) pentru utilizarea în spațiul aerian și că primele unități ar urma să fie livrate cumpărătorilor în 2026. Există deja o listă de precomenzi, la un preț de 780.000 de dolari.

Încă ținut la sol de gravitație, constructorul german BMW a venit la CES cu i Vision Dee (Digital Emotion Experience), o mașină „cu atitudine“ controlată de inteligența artificială (AI), care îți vorbește, răspunde la comenzi vocale, își schimbă culoarea grație tehnologiei e-Ink și are un afișaj de realitate augmentată (AR) care acoperă întregul parbriz.

„BMW i Vision Dee este despre integrarea perfectă a experiențelor virtuale și fizice. Cine excelează în integrarea lumii digitale de zi cu zi a clientului în automobil, la toate nivelurile, va reuși să stăpânească viitorul construcției de automobile“, descria conceptul Frank Weber, responsabil pentru Dezvoltare al BMW.

Samsung își propune să ridice ștacheta în ceea ce privește siguranța șoferilor cu al său ICX, un algoritm AI care utilizează senzori pentru a măsura somnolența șoferului și pentru a acționa în consecință, de la caz la caz. Sistemul ia în calcul inclusiv condițiile meteo pentru a determina gradul de stres al celui aflat la volan și poate integra diferite alte produse Samsung, gen Samsung Galaxy Watch – pentru a-i verifica ritmul cardiac.

Mercedes urmează să construiască o rețea de încărcare a mașinilor electrice marcă proprie, cu peste 10.000 de puncte active până în 2027, acoperind într-o primă fază Europa, SUA și China. Pe viitor, sistemul de navigație al mașinilor Mercedes va include și un sistem de rezervare a încărcătoarelor din rețea, astfel încât acestea să fie disponibile la ora estimată a sosirii.

Cu ochii la perete

După un 2020 cu televizoare mai mari, mai luminoase și mai ticsite ca niciodată cu acronime precum MicroLED, Mini-LED, QLED, OLED, 8K, ATSC 3.0, HDMI 2 și cu aplicații inutile în viața de zi cu zi – vă mai amintiți televizorul de 60.000 de dolari rulabil ca o jaluzea al LG? –, producătorii par să-și fi mutat atenția către valoarea practică reală.

Aceeași LG a captat atenția și anul acesta, dar de această dată cu M3, un televizor OLED de 97 de inchi (246,38 cm), cu rezoluție 4K la 120 Hz, în totalitate wireless (bine, cu excepția cablului de alimentare). Spre deosebire de televizoarele convenționale, ale căror porturi pentru conectarea dispozitivelor externe sunt situate în spate sau în lateral, rolul acestor porturi este preluat de un dispozitiv separat, numit Zero Connect, care trimite către M3, wireless, semnale video și audio preluate de la o mulțime de surse. În plus, este capabil de recunoaștere vocală, ceea ce înseamnă că utilizatorii pot interacționa cu M3 prin comenzi verbale simple.

Creat de compania omonimă, Displace TV are un ecran de 55 de inchi, rezoluție 4K și este un televizor care pur și simplu se lipește de perete, fără vreun sistem fizic de montare. Are în jur de nouă kilograme și este alimentat de baterii reîncărcabile care îi asigură până la o lună de funcționare cu o singură încărcare. Compania spune că poate fi mutat cu ușurință dintr-o cameră în alta, datorită tehnologiei brevetate de vacuum în buclă activă, care îl face să se lipească de pereți. Dispune de control vocal, tactil și prin gesturi și nu are telecomandă fizică. Displace spune că până la 16 dintre aceste televizoare se pot combina pentru a crea afișaje comerciale unitare. Vor intra pe piață spre sfârșitul anului, la un preț de 2.999 de dolari.

Samsung a venit la CES cu o nouă gamă de televizoare QD-OLED și MicroLED 8K, dar și cu un proiector 8K numit The Premiere, capabil să transforme orice perete într-un ecran de 150 de inchi (381 de centimetri). Se plasează la o distanță de câțiva centimetri de perete, are sistem de sunet încorporat și mai toate dintre caracteristicile oricărui smart TV al producătorului sud-coreean.

Împachetări la purtător

Ne plac(e) sau nu, telefoanele pliabile sunt la modă, Samsung, Oppo și Motorola lansându-și de ceva vreme propriile dispozitive. Alte companii, precum Apple și Google, se zvonește că lucrează la versiuni cu design pliabil ale produselor lor emblematice.

Cu o cotă de aproximativ 90% din nișa smartphone-urilor pliabile, Samsung a reușit să stârnească rumoare la târgul din Las Vegas cu un dispozitiv-mobil-concept care se flexează în mai multe moduri. Flex Hybrid se poate închide ca o carte, iar dacă tragi de el în lateral, spre dreapta, se lungește. Grație designului său glisant, ecranul poate crește de la 10 inchi la 12,4 inchi, schimbând automat raporturile de aspect 4:3 și 16:10.

Etern rivala LG a venit la CES cu două concepte: o tabletă de opt inchi, care se poate plia în două direcții, de la 0 la 360 de grade, și un ecran de 17 inchi, care se închide ca o carte, despre care compania spune că ar putea fi folosit fie ca o tabletă gigantică, fie ca un monitor extern, portabil, pentru laptopuri. Despre acesta din urmă, compania spune că este „aproape imun“ la apariția urmelor de pliere, afirmație bazată pe un test de 50.000 de împachetări.

Diverse companii au încercat ani la rând să facă laptopuri pliabile sau cu ecran dublu. Asus are tot felul de modele Duo, iar Lenovo a încercat ThinkPadurile pliabile de câteva ori. Yoga Book 9i, un laptop OLED de 13 inchi cu un ecran în partea de sus și un altul în cea de jos, vine acum ca o punte între cele două concepte. Dar ceea ce este cu adevărat impresionant este sistemul riguros de comenzi prin gesturi pe care Lenovo l-a implementat în el. Diverse combinații de atingeri și glisări deschid și închid aplicații și ferestre pe un ecran sau pe altul, le extind pentru a le afișa pe amândouă sau creează „din nimic“ o tastatură haptică și un touchpad. Ar urma să fie disponibil începând cu luna iunie, la un preț încă nespecificat.

Lenovo Smart Paper este un notepad e-Ink cu un ecran de 10,3 inchi și capacitate de stocare de 50 GB, suficientă pentru 50.000 de pagini de notițe și schițe. Vine cu un stylus Smart Paper care poate fi păstrat în carcasă, cu nouă setări diferite – creion, pix, marker, pensulă etc. – și peste 4.000 de niveluri de sensibilitate la presiune, plus detectare a înclinării. Știe să transcrie scrisul de mână și înregistrările vocale în format text, le poate traduce din și într-o limbă străină și poate face căutări în notițe după cuvinte-cheie. Ar urma să intre pe piață de anul acesta, la un preț de aproximativ 400 de dolari.

Acest articol a apărut în numărul 156 al revistei NewMoney

FOTO: Getty