Cum sunt finanțate startup-urile în mediul privat și cum pot obține bani de la stat

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Exigență sau răsfăț? Start-up Nation este privit cu scepticism de antreprenorii consacrați. Iar dacă e să-l comparăm cu finanțările acordate în mediul privat, e lesne de înțeles de ce.

Simultan cu lansarea programului „Start-up Nation“, compania de investiții Fribourg Capital, controlată de fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza, a anunțat înființarea unui nou fond de venture capital în valoare de 20 de milioane de euro, dedicat afacerilor IT aflate în stadiul de startup – Fribourg Digital.

Particularitățile celor două tipuri de finanțări, al căror scop este același – încurajarea antreprenoriatului și a dezvol­tării de businessuri noi, ilustrează poate cel mai bine nemulțumirile multor vete­rani din business care spun că „Start-up Nation“ sprijină idei de afaceri care nu ar avea nicio șansă de a-și găsi finanțare în economia reală.

ALFA ȘI OMEGA. Guvernul și-a propus să ajute 10.000 de startup-uri, cu fonduri ne­ram­bursabile de cel mult 44.000 de euro. Activitățile cu șanse mari de a primi finan­țare sunt producția și programarea IT, industriile creative, serviciile și comer­țul. Beneficiarii își vor putea deconta o listă lungă de cheltuieli, de la achiziția spațiilor de lucru, a mijloacelor de transport, a echipamentelor, mașinilor sau utilajelor și până la salarii, chirii, utilități și cursuri de antreprenoriat sau de consul­tanță pentru pregătirea proiectului și implementarea planului de afaceri.

De cealaltă parte, ținta investițiilor de 20 de milioane de euro realizate de Fribourg Digital vor fi companiile aflate la început de drum, care au nevoie de sus­ținere pentru a-și accelera activitatea, având deja un produs dezvoltat sau care sunt în stadiul de seed (au deja capital inițial de dezvoltare), dar demonstrează că au atras clienți sau că există piață pentru produsele lor.

În funcție de nivelul de accelerare sau seed în care se află startup-urile, Fribourg Digital va investi între 20.000 și 250.000 de euro într-o primă rundă de finanțare. Investițiile pot continua în runde conse­cu­tive în faza de „growth“ (creștere, n.r.), dacă proiectele sunt validate de piață.

Abordările sunt vădit diferite. Compania privată are o strategie mai clară, pre­ferând să investească mai mulți bani în mai puține proiecte, în vreme ce statul preferă să împartă la mai mulți, în contextul în care, în anii anteriori, numărul de beneficiari ai schemelor de tip minimis, precursorul Start-up Nation, era de ordinul sutelor, nu al miilor.

BIROCRAȚIE vs. CONCURENȚĂ. În plus, sursele de finanțare ale programului sunt încă „în aer“. Valoarea sa totală se ridică la 1,7 miliarde de lei (378 de milioane de euro), din care 500 de milioane de lei figu­rează în bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, la capitolul fonduri europene, deci bani care ar urma să fie atrași de la Bruxelles. Diferența ar trebui să fie asigurată din credite de angajament, ce urmează să fie apro­bate la rectificarea bugetară. În trecut au existat situații când schemele de minimis au pri­mit cu întârziere banii de la buget, amânări care au obligat beneficiarii să găsească alternative pentru a ră­mâ­ne în business.

În cazul finanțărilor oferite de Fribourg, compania este hotărâtă să se implice activ în businessurile pe care le va susține și are planuri mari în ceea ce privește sumele medii pe care ar urma să le acorde viitorilor parteneri. „Deoarece ne dorim să fim investitori strategici cu implicare operațională, estimăm că o să investim în trei-patru proiecte pe an. Estimăm că in­ves­­tițiile per proiect, inclusiv în rundele de «follow-on», vor fi de aproximativ un mi­lion de euro“, explică Dan Sturza, senior associate Fribourg Capital.

Așadar, dacă în cazul finanțărilor de la stat principalul obstacol vor fi birocrația și eventualele întârzieri de plată, în cazul Fribourg, viitorii antreprenori vor trebui să facă față concurenței, esențială pieței libere. În schimbul sumelor substanțial mai mari de bani puse la bătaie, compania caută echipe dedicate 100% proiectului și „un echilibru între fondatorii tehnici și de business (prioritar însă este să existe fondatori tehnici)“.

Puncte în plus vor primi cei care își monetizează deja produsul, printre tehno­logiile cu șanse mari de a fi selectate numă­rându-se cele de tip block-chain, fintech, inteligența artificială, algoritmi pentru machine learning sau software și so­luții integrate cloud-based.

CUM SE FINANȚEAZĂ UN STARTUP. Deși programele guvernamentale au pu­țini beneficiari și nu există un studiu care să arate cum au evoluat businessurile susținute din bani publici, percepția este că acestea ar avea cel mai mare impact în susținerea antreprenoriatului pe termen lung. Un sfert dintre respondenții unui studiu E&Y au plasat fondurile publice în topul celor mai importante instrumente de finanțare care sprijină dezvoltarea afa­cerilor mici, deși doar 6% dintre cei ches­tionați (fondatori sau directori de startup-uri) chiar au beneficiat de o astfel de sursă de finanțare.

Fondurile proprii, fie că este vorba de economii, salarii sau împrumuturi de nevoi personale, continuă să fie, pentru 69% dintre ei, principala resursă la îndemână pentru a pune pe picioare un business. Investitorii instituționali, cum ar fi fondurile de venture capital, au fost principala sursă de capital pentru doar 1% dintre an­treprenorii chestionați, la fel și angel investors. Alte trei procente din respon­denți au apelat la granturi, crowdfunding sau credit furnizor.

Dacă, în cazul primului model, statul elimină complet din ecuație riscul și pune la dispoziția unor startup-uri fonduri ne­ram­bursabile, în cazul finanțărilor Fribourg, compania este cea care își asumă riscul. Iar când asumarea „costă“ un mi­li­­on de euro, șansele ca startup-ul să „li­vre­ze“ rezultate bune cresc considerabil.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”CINE, CE, CUM” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Ion Sturza este unul dintre cei mai prolifici investitori de venture capital din IT-ul românesc.[/vc_column_text][vc_column_text]

• IT. Portofoliul Fribourg Capital este concentrat pe companii online și de tehnologie. Printre acestea se numără elefant.ro, SEO Monitor și Upswing. Circa două treimi din capitalul de 100 de milioane de euro al Fribourg a fost investit în România. În ultimii ani, compania și-a concentrat o mare parte din activitate pe sprijinirea antreprenoriatului.
• INVESTIȚII. Fribourg are în portofoliu Liberty Technology Park din Cluj-Napoca, majoritatea rezidenților fiind companii din domeniul IT. De asemenea, prin Liberty a fost înființat incubatorul de startup-uri Spherik Accelerator – care pune la bătaie un milion de euro în acest an pentru antreprenorii care își propun să dezvolte afaceri tech cu impact global.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images