Cum este șubrezit exportul României de războiul comercial dintre SUA și China

Războiul comercial dintre SUA și China, dar și problemele unor eco­no­mii mai aproape de casă riscă să șu­bre­zească exporturile României și să genereze, pe lanț, turbulențe și mai mari în economia locală.

Acest articol a apărut în numărul 57 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney

Oficial-statistic, exporturile României s-au ridicat la 50,8 miliarde de euro în pri­mele nouă luni ale anului trecut, în creștere cu 9,1% față de aceeași peri­oadă din 2017. Ritmul a fost însă inferior celui consemnat de importuri, iar si­tuația s-ar putea deteriora în continuare, având în vedere evenimentele cu care se confruntă principalii parteneri comerciali ai României. În perioada amintită, cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele ro­mânești au fost Germania (cu o pondere de 23,5% în totalul exporturilor), Italia (11,3%), Franța (7%), Ungaria (4,5%) și Marea Britanie (4,3%), reiese din cel mai recent raport al Institutului Național de Sta­tistică (INS), state care se confruntă în momentul de față cu probleme care le-ar putea ridica obstacole exportatorilor români.

Economia Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru din 2018, pentru pri­ma dată din 2015, ca urmare a unor exporturi sub așteptări și a unui declin al sectorului auto. Producția industrială a celei mai mari economii din Europa a scăzut, neașteptat, în noiembrie, o veste primită cu neliniște de investitori. „Datele referitoare la producţia indus­trială au crescut riscul unei recesiuni teh­nice (două trimestre consecutive de scă­dere economică, n.r.) în Germania, în a doua parte a lui 2018“, a comentat Carsten Brzeski, economist ING.

Nici Italia, al doilea cel mai mare par­tener comercial al României, nu o duce foarte bine. Recent, guvernul de la Roma a intrat în conflict cu Comisia Europeană, pe tema deficitului bugetar. Coaliția aflată la guvernare și-a dorit ca acesta să fie ceva mai ridicat, insistând că măsurile finanțate din bani publici au scopul de a stimula creșterea economică anemică a Italiei. Bruxelles-ul, pe de altă parte, a con­siderat că economia italiană nu își permite un deficit mai mare, din cauza presiunilor pe care acesta l-ar exercita asupra datoriei publice. Similar Germa­niei, PIB-ul Italiei s-a contractat în trimestrul al treilea, iar producția industrială a scăzut în noiembrie. Protestele violente ale „vestelor galbene“ din Franța au afectat la rândul lor eco­nomia Hexagonului, iar banca centrală de la Paris estimează o stagnare a PIB-ului în ultimul trimestru din 2018. „Serviciile au avut de suferit în urma acestor mișcări de stradă. Sectoa­rele de transport, restaurantele și secto­rul de reparații auto au înregistrat scă­deri“, se arată în cel mai re­cent raport al instituției, în contextul în care protes­tele nu s-au sfârșit.

Ungaria pare a fi cel mai puțin „șifonat“ partener extern al României, însă premie­rul Viktor Orbán se confruntă cu proteste de amploare. Ungurii au ieșit în stradă pentru a-și exprima dezaprobarea față de „Legea sclaviei“, o măsură ce le permite angajatorilor maghiari să solicite mult mai multe ore suplimentare salaria­ților. Nevoia unei astfel de legi indică presiuni în creștere pe piața forței de muncă din Ungaria, iar protestele – o nemulțu­mire tot mai acută față de actualul lider de la Budapesta.

În ceea ce privește relația comercială a României cu Marea Britanie, aceasta depinde de Brexit, ale cărui condiții și impact rămân incerte. Presa internațională a vehiculat posibilitatea amânării ieșirii Marii Britanii din UE, în condițiile în care parlamentul britanic dezaprobă varianta de acord negociată de cabinetul premie­rului Theresa May cu liderii europeni.

RĂZBOIUL EST-VEST. Dincolo de situa­țiile punctuale cu care se confruntă parte­nerii internaționali ai României, atât sta­tele bogate, cât şi economiile emergente au de suferit de pe urma războiului c­o­mercial dintre SUA și China. La sfârșitul anu­lui trecut, cele mai mari două econo­mii au convenit asupra unui „armistițiu“, în luna ianuarie purtându-se negocieri in­tense în vederea găsirii unui compromis.

Impactul tarifelor impuse deja a dus însă la scăderea perspectivelor de creș­tere a comerțului și implicit a economiei mon­diale, previziunile fiind constant în­rău­tățite, iar lipsa unui acord între Washing­ton și Beijing continuă să producă efecte nedorite.

„Incertitudinea va afecta ambiția companiilor de a investi, de a exporta și de a se implica în lanțurile globale de comerț, cu efecte negative asupra perspectivei globale a relațiilor internațio­nale“, se arată în cel mai recent raport al Băncii Mondiale, în care instituția a redus prognoza de creștere economică la nivel mondial la 2,9% (de la 3%), avertizând tot­odată asupra perspectivei unei eventuale recesiuni în 2020.

PE MINUS. În ansamblul său, evoluţia co­merțului internațional al României repre­zintă un motiv de îngrijorare, principala cauză fiind aceea că importurile au un ritm de creștere superior exporturilor. Acest lucru duce la deteriorarea unui indicator macroeconomic important – deficitul de cont curent, ajuns la 4% din PIB, după un avans de peste 50% în primele zece luni ale anului trecut, față de aceeași perioadă din 2017, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Totodată, cele mai recente date legate de industria auto, sectorul cu cea mai mare contri­buție atât la exporturile, cât și la importurile Ro­mâniei, au fost dezamă­gitoare. Noiembrie a fost a doua lună con­secutivă când indus­tria auto a avut o ba­lanţă comercială nega­tivă. Deși deficitul a fost unul relativ mic în termeni absoluți, „acest lucru este destul de îngrijorător, având în vedere că acest sector este singurul în care România avea o balanță co­mercială predominant pozi­ti­vă“, no­tează analiștii ING de la nivel local.

Impactul deficitului comercial se re­simte și la nivelul PIB. În primele nouă luni din 2018, exportul net a avut o con­tribuție negativă la creșterea economică, de -1,5%, potrivit datelor INS. În 2017, exportul net a tras în jos creșterea PIB cu 0,7%, iar în 2016 – cu 0,3%.

REORIENTARE. Exporturile sunt o sursă importantă de creștere economică la ni­vel global, însă economiștii observă o reorientare a modelelor către o creștere bazată pe cerere internă, eforturi însemnate în acest sens fiind făcute, spre exemplu, de China.

„Acum doi ani, comenzile de export erau mai puternice decât comenzile locale. Țările creșteau în principal datorită comerțului exterior. Între timp s-a produs o reorientare către comenzile locale. Toată lumea depinde de cererea internă“, a explicat Dan Bucșa, senior economist pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Bank, la o întâlnire cu presa. El an­ti­cipează exporturi slabe în toată regiunea, dar se așteaptă ca efectul asupra României să fie unul însemnat, în contextul în care țara noastră și-a epuizat sur­sele de cerere internă care să compenseze scăderea comerțului.

„Cererea internă este dusă de două lucruri în regiunea noastră: cât de mult poate să cheltuiască politica fiscală de aici încolo și cât de mari sunt investițiile. Investițiile au două componente, fonduri europene și investiții private (ISD). Fondurile europene, știm ce se întâmplă, in­vestiţiile private vor fi mai slabe, pentru că avem dobânzi mult mai mari decât res­tul regiunii. La noi, impulsul fiscal va fi ne­gativ, pentru că deja s-a cheltuit enorm pe salarii.“

Cine, ce, cum

Exporturile românești nu au reușit în ultimii ani să depă­șească ritmul de creștere al importurilor, care au primit un ajutor însemnat din par­tea statului, ca urmare a mă­surilor de impulsionare a consumului.

• Jucători. În topul celor mai mari exportatori de la nivel local se regăsesc cei doi producători auto (Dacia și Ford), companii din indus­tria de componente auto (Star Assembly), dar și companii din domeniul energiei (Rompetrol Rafinare).
• NON-UE. Găsirea unor noi piețe de desfacere pentru produsele româneşti a făcut parte din toate strategiile de creștere economică. Țintirea statelor din afara Uniunii Europene s-a dovedit o misiu­ne dificilă. În primele nouă luni din 2018, România a consemnat un deficit co­mercial de 3,4 miliarde de euro în relație cu statele non-UE.
• DEFICIT COMERCIAL. Per ansamblu, deficitul co­mercial al României din primele nouă luni ale anului trecut a fost de aproape zece miliarde de euro. O balanță negativă duce la creșterea deficitului de cont curent, care poate avea la rândul său efecte negative asupra altor indicatori, cum ar fi cursul de schimb leu-euro. Deficitul de cont cu­rent a ajuns la 4% din Produsul Intern Brut în primele zece luni din 2018.

FOTO: Guliver / Getty Images