Cum este șubrezit exportul României de războiul comercial dintre SUA și China

Alexandra Pele 22/01/2019 | 13:30 Financiar
Cum este șubrezit exportul României de războiul comercial dintre SUA și China

Războiul comercial dintre SUA și China, dar și problemele unor eco­no­mii mai aproape de casă riscă să șu­bre­zească exporturile României și să genereze, pe lanț, turbulențe și mai mari în economia locală.

Acest articol a apărut în numărul 57 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney

Oficial-statistic, exporturile României s-au ridicat la 50,8 miliarde de euro în pri­mele nouă luni ale anului trecut, în creștere cu 9,1% față de aceeași peri­oadă din 2017. Ritmul a fost însă inferior celui consemnat de importuri, iar si­tuația s-ar putea deteriora în continuare, având în vedere evenimentele cu care se confruntă principalii parteneri comerciali ai României. În perioada amintită, cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele ro­mânești au fost Germania (cu o pondere de 23,5% în totalul exporturilor), Italia (11,3%), Franța (7%), Ungaria (4,5%) și Marea Britanie (4,3%), reiese din cel mai recent raport al Institutului Național de Sta­tistică (INS), state care se confruntă în momentul de față cu probleme care le-ar putea ridica obstacole exportatorilor români.

Economia Germaniei s-a contractat în al treilea trimestru din 2018, pentru pri­ma dată din 2015, ca urmare a unor exporturi sub așteptări și a unui declin al sectorului auto. Producția industrială a celei mai mari economii din Europa a scăzut, neașteptat, în noiembrie, o veste primită cu neliniște de investitori. „Datele referitoare la producţia indus­trială au crescut riscul unei recesiuni teh­nice (două trimestre consecutive de scă­dere economică, n.r.) în Germania, în a doua parte a lui 2018“, a comentat Carsten Brzeski, economist ING.

Nici Italia, al doilea cel mai mare par­tener comercial al României, nu o duce foarte bine. Recent, guvernul de la Roma a intrat în conflict cu Comisia Europeană, pe tema deficitului bugetar. Coaliția aflată la guvernare și-a dorit ca acesta să fie ceva mai ridicat, insistând că măsurile finanțate din bani publici au scopul de a stimula creșterea economică anemică a Italiei. Bruxelles-ul, pe de altă parte, a con­siderat că economia italiană nu își permite un deficit mai mare, din cauza presiunilor pe care acesta l-ar exercita asupra datoriei publice. Similar Germa­niei, PIB-ul Italiei s-a contractat în trimestrul al treilea, iar producția industrială a scăzut în noiembrie. Protestele violente ale „vestelor galbene“ din Franța au afectat la rândul lor eco­nomia Hexagonului, iar banca centrală de la Paris estimează o stagnare a PIB-ului în ultimul trimestru din 2018. „Serviciile au avut de suferit în urma acestor mișcări de stradă. Sectoa­rele de transport, restaurantele și secto­rul de reparații auto au înregistrat scă­deri“, se arată în cel mai re­cent raport al instituției, în contextul în care protes­tele nu s-au sfârșit.

Ungaria pare a fi cel mai puțin „șifonat“ partener extern al României, însă premie­rul Viktor Orbán se confruntă cu proteste de amploare. Ungurii au ieșit în stradă pentru a-și exprima dezaprobarea față de „Legea sclaviei“, o măsură ce le permite angajatorilor maghiari să solicite mult mai multe ore suplimentare salaria­ților. Nevoia unei astfel de legi indică presiuni în creștere pe piața forței de muncă din Ungaria, iar protestele – o nemulțu­mire tot mai acută față de actualul lider de la Budapesta.

În ceea ce privește relația comercială a României cu Marea Britanie, aceasta depinde de Brexit, ale cărui condiții și impact rămân incerte. Presa internațională a vehiculat posibilitatea amânării ieșirii Marii Britanii din UE, în condițiile în care parlamentul britanic dezaprobă varianta de acord negociată de cabinetul premie­rului Theresa May cu liderii europeni.

RĂZBOIUL EST-VEST. Dincolo de situa­țiile punctuale cu care se confruntă parte­nerii internaționali ai României, atât sta­tele bogate, cât şi economiile emergente au de suferit de pe urma războiului c­o­mercial dintre SUA și China. La sfârșitul anu­lui trecut, cele mai mari două econo­mii au convenit asupra unui „armistițiu“, în luna ianuarie purtându-se negocieri in­tense în vederea găsirii unui compromis.

Impactul tarifelor impuse deja a dus însă la scăderea perspectivelor de creș­tere a comerțului și implicit a economiei mon­diale, previziunile fiind constant în­rău­tățite, iar lipsa unui acord între Washing­ton și Beijing continuă să producă efecte nedorite.

„Incertitudinea va afecta ambiția companiilor de a investi, de a exporta și de a se implica în lanțurile globale de comerț, cu efecte negative asupra perspectivei globale a relațiilor internațio­nale“, se arată în cel mai recent raport al Băncii Mondiale, în care instituția a redus prognoza de creștere economică la nivel mondial la 2,9% (de la 3%), avertizând tot­odată asupra perspectivei unei eventuale recesiuni în 2020.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
d