Cum și-au derulat Rusia și NATO antrenamentele nucleare anuale, în timp ce conflictul din Ucraina continuă

Mimi Noel 15/11/2022 | 10:21 Global
Cum și-au derulat Rusia și NATO antrenamentele nucleare anuale, în timp ce conflictul din Ucraina continuă

Cum poate fi detectat un atac nuclear iminent al Rusiei? Spionii occidentali sunt cu ochii pe focoasele nucleare ale Moscovei pentru a observa și cea mai mică mișcare. Între timp, NATO și Rusia și-au derulat antrenamentele nucleare anuale.

Pe 17 octombrie, NATO și-a început exer­ci­țiile nucleare în Belgia, botezate „Steadfast Noon“. La puțin timp, pe final de oc­tombrie, și Rusia a derulat propriile exer­ciții nucleare, botezate „Grom“, a doua rundă din acest an.

„Steadfast Noon“, care a implicat 60 de aeronave din 14 țări aliate, inclusiv bombardierele americane B-52, cuprinde exerciții de rutină, recurente, fără legă­tură cu războiul din Ucraina, au susținut reprezentanții Alianței. Doar că, de data aceasta, contextul e departe de a fi unul de rutină. NATO a simulat mai multe atacuri nucleare într-un război european amplu, fapt care a alimentat temerile unor analiști că s-ar putea ajunge în mod real la o escaladare nucleară, comen­tează revista britanică The Economist.

Timingul poate părea alarmant, dar ris­curile deocamdată sunt mici. Cu cât for­țele rusești sunt împinse spre est, crește și teama că președintele rus Vladi­mir Putin ar putea folosi arme nucleare în Ucraina, după cum a și amenințat că o va face. În formularea președintelui ame­rican Joe Biden, omenirea se con­fruntă cu cea mai mare amenințare de tip „Armagedon“ de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

Care pe care

La începutul războiului, Statele Unite au amânat testarea unei rachete balistice intercontinentale Minuteman III fix de teamă că ar putea părea un gest care poate escalada tensiunile. Dar de atunci lucrurile s-au înrăutățit – Occidentul simte că este necesar să avertizeze Rusia asupra consecințelor catastrofale dacă Putin va recurge la arme nucleare. Secretarul gene­ral al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că anularea exercițiilor „Steadfast Noon“ ar fi fost văzută drept un semn de slăbiciune.

Pentru Hans Kristensen, de la think tan­kul Federația Oamenilor de Știință Americani, situația este o escaladare de manual, în care ambele tabere arată că sunt cât se poate de serioase cu privire la intimidarea adversarului și că nu mai pot da înapoi de teamă să nu pară slabe.

Întrebarea din mintea tuturor în acest mo­ment: va primi omenirea vreo averti­zare dacă Putin are de gând să folosească arme nucleare? Probabil că da, spun spionii occidentali. Și dacă este să ne amintim că au aflat cu precizie de invazia lui Putin, pare-se că au ceva informații din interiorul cercului decizional de la Kremlin. Cât despre ajutorul pe care sateliții sau alte ins­tru­mente tehnice l-ar putea da în acest caz, va depinde mult de tipul de arme nucleare pe care Putin s-ar decide să-l folo­sească.

Monitorizarea

Arsenalul de arme stra­tegice cu rază lungă de acțiune al Rusiei și cel al SUA este atent monitorizat, conform tratatului nuclear New Start, care li­mi­tează fiecare tabără la 1.550 de focoase. Pro­ble­ma este că multe dintre aceste focoase sunt pregătite și ar putea fi activate fără aver­tisment.

Sateliții și radarele terestre pot identifica și urmări rachetele balistice doar după ce au fost lansate, nemaivorbind că rache­tele de croazieră care zboară la mică înăl­țime sunt și mai greu de detectat. În ace­lași timp, este puțin probabil că Rusia va recurge la aceste arme, dat fiind că riscul este ca lansarea lor să provoace un război cu NATO, fiind considerată un atac împo­triva Occidentului. NATO monitorizează atent exercițiile „Grom“, care în trecut au inclus și testarea lansării unor rachete balistice intercontinentale de pe submarine.

Un scenariu mai plauzibil rămâne un atac nuclear limitat, folosind una sau mai multe arme tactice (cu o rază mai scurtă de acțiune). Rusia are 2.000 de astfel de arme, iar NATO deține doar 100, depozitate toate în Europa.

Focoasele tactice ale Rusiei sunt stocate în câteva zeci de depozite, separat de avi­oanele și rachetele de care este nevoie pentru a le lansa. În plus, pregătirile pentru folosirea lor ar fi detectabile. Cheia este monitorizarea prin satelit și prin alte mijloace pentru a observa dacă sunt mutate de la vreun depozit. Focoasele pot fi transportate cu trenul sau cu camioane, pă­zite de trupe de elită Spețnaz din cadrul Directoratului Principal 12, responsabil pentru focoase. Pot fi detectate și mișcă­rile unităților militare care ar fi implicate în operațiune.

Țările occidentale știu bine care sunt sem­nalele alarmante. După Războiul Rece au colaborat decenii cu Rusia pentru a crește siguranța arsenalului nuclear ru­sesc, în baza programului Cooperative Threat Reduction (CTR). Astfel, o parte din echipamentele speciale și procedurile pe care Rusia le-ar activa acum în caz de uz al unei arme nucleare sunt concepute chiar de experți occidentali.

William Moon, un veteran al CTR, spune că orice manevrare a focoaselor ar fi aproape sigur identificată. Numai că, pentru o demonstrație tactică, nu ar fi exclus să încerce să scoată pe furiș unul sau două focoase cu ajutorul unor camioane. Iar a detecta o astfel de manevră este o loterie.

Și Pavel Podvig, de la think tankul The United Nations Institute for Disarmament Research (UNIDIR), notează că, odată ce ar fi montate pe lansatoare mobile de rachete, undeva într-o pădure deasă, focoasele nu­cleare ar fi foarte greu de detectat. Doar că Rusia nu va ști dacă este urmărită sau nu.

În orice caz, susține și James Acton, de la Carnegie Endowment, să ascundă mane­vrarea focoaselor ar fi împotriva interesului major al Rusiei – Putin vrea ca Occidentul să știe că se pregătește să folosească arma nucleară. Va prefera să amenințe la vedere că o folosește, iar astfel să obțină concesii.

Riscul gigantului umilit

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, a avertizat că lu­mea este la doar un pas greșit de anihila­rea nucleară și că suntem într-un pericol nu­clear nemaivăzut de la apogeul Războ­iu­lui Rece (1962). Omenirea a avut noroc că din 1945 până acum nu au fost folosite arme nucleare. „Numai că norocul nu este o strategie. Și nici un scut în fața tensiu­nilor geopolitice care pot degenera în conflict nuclear“, a mai spus șeful ONU, citat într-o analiză prezentată de Al Jazeera.

Circa 340.000 de persoane au murit după ce Statele Unite au lansat bombe atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki în 1945. Și asta nu e tot – bomba aruncată la Hiroshima a fost „mică“, în termenii de azi. Armele nucleare moderne – chiar și cele cu rază limitată de acțiune (tactice) – sunt mult mai puternice. Cele pentru care sunt concepute actualele exerciții din Europa sunt de 20 de ori mai puternice decât bomba care a distrus Hiroshima în 1945.

La fel de îngrijorătoare sunt și cele mai recente politici anunțate de statele nucleare. Asistăm la programe de modernizare din toate părțile. SUA au anunțat că vor per­fecționa rachetele care pot lansa arme nucleare, Franța începe un proiect de con­strucție a unei noi generații de submarine echipate cu rachete balistice care pot purta focoase nucleare, Marea Britanie, India, Pakistan se pregătesc și ele să-și mă­rească arsenalele nucleare.

Fiecare eșec militar nou înregistrat de Rusia readuce pe tapet întrebarea dacă Putin va recurge la arme nucleare tactice pentru a inversa cursul războiului și a re­sta­bili reputația Rusiei drept o mare pu­tere, nicidecum un gigant umilit.

Și sunt trei scenarii posibile în care Rusia ar folosi arma nucleară. Primul (cel mai puțin probabil) este o lovitură nucleară asu­pra unui obiectiv militar de pe teritoriul ucrainean. Al doilea scenariu este o de­monstrație de forță în apele internațio­nale ale Mării Negre; chiar dacă va fi poluant și riscant, tot nu va angrena un răs­puns al NATO, iar o escaladare ar putea fi încă oprită la acel nivel. Al treilea (și cel mai probabil) ar fi ca Rusia să folosească arma nucleară tactică pe teritoriul rusesc, într-un sit nuclear sovietic din nord, precum Novaia Zemlea. Rusia ar încălca astfel prevederile Tratatului Test Ban, privind testarea în atmosferă, dar, la fel, nu ar atrage după sine un răspuns al NATO.

Intimidare la dublu

Perioada în care Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și-a organizat exercițiile nucleare anuale (17-30 octombrie, „Steadfast Noon“) s-a suprapus parțial în acest an cu cea în care „forțele strategice“ ale Rusiei au desfășurat propriile exerciții nucleare anuale („Grom“).

  • TUNETUL“. Exercițiile „Grom“ („Tunet“) au fost programate la sfârșitul lunii octombrie și au fost menite să testeze gradul de pre­gătire a centrelor de comandă ale forțelor nucleare (Rusia își testează bombardierele, submari­nele și rachetele cu capacitate nucleară). Antrenamentul a avut loc la situl de testare Kura (Peninsula Kamceatka). Rachete balistice intercontinentale Iars au fost lansate de pe cosmodromul Plesețk, iar rachete balistice Sineva, din Marea Barents.
  • AMIAZA“. „Steadfast Noon“ („Amiaza fermă“) este exercițiul anual de simulare a apărării teritoriului Alianței Nord-Atlantice, folosind arme nucleare. Zborurile de antrenament au avut loc anul acesta deasupra Belgiei (țara-gazdă), precum și deasupra Mării Nordului și a Marii Britanii. Exercițiul este găzduit de un alt stat al NATO în fiecare an.
Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.