Cum se transformă Pegas dintr-un brand iubit de pionieri într-unul de biciclete electrice dorit de corporatiști

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

După cinci ani în care a lansat pe piață aproape 20 de noi modele de biciclete, renăscutul Pegas a intrat în priză. La propriu. Dar și la figurat.

Andrei Botescu, întreprinzătorul care a readus la viață brandul Pegas, măr­turisea în urmă cu vreo jumătate de an că în 2017 va miza totul pe biciclete electrice și că va face primii pași con­creți în vederea deschiderii unei linii de producție în România.

La acea vreme, spusele sale puteau părea dintr-un alt scenariu, în condițiile în care singurul echipament produs la nivel local pentru bicicletele Pegas a fost și a rămas până în momentul de față un coș de răchită, realizat la Snagov. Restul componentelor sunt comandate în Marea Britanie, Italia, Germania, China ori Taiwan, după modelul industriei auto. Practic, Pegas este un pro­dus asamblat în Ro­mânia, nu „Made in Romania“.

Cât despre bicicleta electrică, puțini se gândeau că un antreprenor român va risca o investiție într-un produs scump, destinat deocamdată unui pu­blic res­trâns, de nișă.

Dar să dăm credit (și) antreprenorului. „Vân­ză­rile de biciclete electrice în lume depă­șesc 50%“, spune Andrei Botescu. În Ro­mânia, piața bicicletelor elec­trice este abia la început, iar Botescu speră ca până la sfârșitul anului să producă 2.000 de unități. Ideea unui motor electric pentru Pegas a în­colțit în primăvara acestui an, când au fost făcute și primele teste.

S-a întâmplat la Sinaia, pe zăpadă. „Este o bicicletă cu care am urcat mai întâi la cota 1.400 și apoi la cota 2.000“, poves­tește Botescu. Motorul folosit la teste avea o autonomie de 35 de kilometri și a fost montat pe un fat bike. Pro­ducătorii au considerat însă că nu este suficient de puternic și au regândit pro­iectul. Componentele electrice au fost integrate în „scheletul“ bicicletei: cadru, tija de la șa ori butucul de la roată. Au testat motoare, baterii și senzori.

În final au optat pentru propulsoare mai puternice, dar au și regândit structura bicicletelor, folosind cadre mai ușoare, din aluminiu.

Desfășurat recent, festivalul de muzică electronică Electric Castle a fost scena perfectă pentru o prezentare oficială a noii game de electrice Pegas. Vârful este modelul Suprem, echipat de această dată și cu un motor electric de 500 de wați, care îi oferă o autonomie de 70 de kilometri, la o viteză de aproximativ 25 de kilometri pe oră. Prețul de vânzare: aproape 5.800 de lei.

La circa 3.800 de lei este disponibil un alt model, Pegas Practic, o bicicletă plia­bilă dotată cu un motor de 250 de wați și o autonomie de 50 de kilometri după încărcarea bateriei. Gama electro-Pegas este completată de trotineta Scandal, realizată din fibră de carbon și echipată cu un motor de 250 de wați, integrat în roata din faţă. Dacă Scandal(ul) e deja scos la vânzare, la un preț de aproximativ 2.600 de lei, bicicletele electrice ale Pegas vor ajunge în magazine începând cu jumă­tatea  lunii august.

Piața bicicletelor electrice este deo­cam­dată la început în România, atât din punctul de vedere al importurilor, cât și al producției interne. Ca și în cazul ma­șinilor electrice, vânzările de biciclete propulsate de un motor electric sunt încă nesemnificative. Cele mai recente statistici, din 2015, arată că în România se cumpăraseră circa 1.000 de biciclete electrice. Potențialii cumpărători de bici­clete electrice sunt, în mare parte, an­ga­jații multinaționalelor care petrec în jur de două ore în trafic cu mașina, fac naveta și au un câștig net de cel puțin 4.000 de lei pe lună, potrivit unei analize reali­zate de Green Report.

Investitori și investiții. În timp ce partea de proiectare și producție pare să mergă bine, zona administrativă a businessului Pegas nu a fost nici ea aban­do­nată. Ba chiar s-au petrecut schimbări la nivelul acționariatului.

În luna mai, acționarul majoritar al Pegas, Network One Distribution (NOD), companie controlată e omul de afaceri Iulian Stanciu, CEO al eMag, a cumpărat 8,33% din pachetul de acțiuni deținut de Andrei Botescu, potrivit datelor din Monitorul Oficial.

„Este o tranzacție care a fost prevă­zută în contractul inițial, când NOD a preluat pachetul majoritar“, explică Andrei Botescu, adăugând că, potrivit contractului, NOD ar urma să mai preia de la el, anul viitor, un pachet de alte 10% din acțiuni. Lider al pieței de distribuție electro-IT, Network One Distribution a cumpărat pachetul majoritar al Pegas în 2015, controlând în momentul de față 60% din acțiuni. Pe lista acționarilor Atelierele Pegas mai apar Andrei Botescu – 23,33%, Alexandru Manda – 3,335%, Ciprian Frunzeanu – 5% și Adrian Teasa – 3,335%.

Despre banii obținuți în urma tran­zac­ției din luna mai, Botescu spune că vor fi investiți în achiziția unei linii de producție de biciclete. Primele utilaje ar urma să fie operaționale în toamnă, Botescu luând în calcul chiar și deschiderea unei fabrici, dacă nu chiar redeschiderea vechii uni­tăți de la Zărnești, dar la scară mult mai mică. „Acolo sunt și specialiști care au lucrat la asamblarea vechiului Pegas“, spune Botescu.

Dar până la deschiderea fabricii, Pegas vrea să intre și pe piața închirierilor de bici­clete, sub forma unui soi de Uber pe două roți. Serviciul se numește „smart bike-sharing“ și presupune închirierea unei biciclete cu 1,3 lei pentru o jumătate de oră, prin intermediul unei aplicații instalate pe telefonul mobil.

Concret, o aplicație dedicată sca­nea­ză un cod QR care permite rezervarea și deblo­carea bicicletei care urmează să fie utili­zată. „Este un trend nou care a început în China, unde în șase luni au fost închiriate 60 de milioane de biciclete“, explică Botescu.

Însă, până la implementarea tuturor pro­iectelor, Pegas mai are ceva de peda­lat. Cu sau fără priză.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cine, ce, cât” color=”juicy_pink”][vc_column_text]În cei cinci ani de existență, Atelierele Pegas au dezvoltat mai multe modele de biciclete, dar au marcat și tranzacții care sunt vizibile în evoluția companiei.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Începutul. În 2012, Andrei Botescu pune alături de alți patru asociați bazele Atelierelor Pegas, cu o investiție inițială de 70.000 de euro. Bicicletele sunt asamblate într-o încăpere situată în incinta Ciclop, de pe Bulevardul Magheru, și sunt vândute primele sute de bucăți.
• Primul model. Strada este prima bicicletă care a purtat sigla Pegas după ce producția de la Zărnești a fost sistată în 2005, pe fondul vânzărilor tot mai scăzute și al concurenței venite din China.
• Investitorul. În 2015, Network One Distribution preia 51,6% din Atelierele Pegas. În 2017, NOD își majorează pachetul de acțiuni Pegas la 60%.
• Dezvoltarea. După intrarea NOD în acționariat, vânzările Pegas cresc cu 10.000 de biciclete pe an, iar în portofoliul companiei apar modele noi, fără vreo legătură cu cele fabricate de uzina de la Zărnești.
• Electrica. Din 15 august 2017 va ieși pe piață Pegas Electric, o bicicletă care beneficiază de o autonomie de 50 până la 70 de kilometri.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney