Virusul de început: cum se finanțează startup-urile românești de tehnologie

Andreea Neferu 15/02/2017 | 17:47 Digital
Virusul de început: cum se finanțează startup-urile românești de tehnologie

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Industria IT&C a devenit copilul-minune al României, ajungând să gene­­reze aproape 6% din PIB și să ofere printre cele mai mari salarii la nivel de eco­no­mie pentru cei 100.000 de an­­gajați din domeniu. Dar poves­­tea are și un călcâi al lui Ahile.

S-a spus nu o dată despre România că este sau ar putea să devină un Silicon Valley al Europei. Piața IT locală a crescut spectaculos în ultimii ani, pe fondul extinderii masive a companiilor mul­ti­naționale din domeniu, care au recrutat specialiști locali mai ales pentru outsourcing. În tot acest timp, nucleul de antreprenori locali, cu un mo­del de business bazat pe produse proprii, nu a stat nici el pe loc.

E adevărat, deocamdată, antrepre­no­­rii locali reușesc să genereze doar aproximativ 10% din întreaga industrie de IT, potrivit unor cifre de anul trecut ale Microsoft. Un procent încă mic, cel puțin la prima vedere. Dar România pare să aibă toate ingredientele pentru a deveni un centru european al start­­up-­­u­­ri­­lor din tehnologie, având în vedere nivelul ridi­cat de pregătire al tinerilor, infrastructura digitală bine dez­­vol­­tată și faci­litățile fiscale din do­­meniu.

Cert este că ideile inovatoare de bu­­si­­­­ness nu lipsesc, deși salariile ridicate pe care le obțin an­­ga­­ja­­ții din IT ar putea să nu justifice pentru mulți dintre ei bătaia de cap de a fi antreprenor. Salariul mediu net din zo­­na de servicii informatice a ajuns în noiembrie anul trecut la aproape 5.700 de lei, față de o medie națională de 2.200 de lei, potrivit Institutului Național de Statistică.

Dar românii au demonstrat deja că pot avea idei care să atragă atenția la nivel mondial: startup-uri precum Live­Rail, cumpărat de Facebook, Summify – pre­luat de Twitter, sau MavenHut – care a vândut două jocuri către ame­­ricanii de la RockYou, sunt doar câteva exemple.

Și totuși, România încă mai are multe de demonstrat și de lucrat la acest capitol, având în vedere că are o istorie destul de scurtă, de mai puțin de un deceniu, în domeniul startup-urilor, așa cum sunt definite micile businessuri antreprenoriale care au potențial de creștere, dar și risc pe măsură. La jumătatea anului trecut, România număra 3.700 de startup-uri și 22 de hub-uri și incubatoare care le sprijină, potrivit datelor Microsoft. Iar orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara au început să găzduiască o serie de spații de coworking (colaborative) sau hub-uri pentru antreprenorii aflați la început de drum.

Dincolo însă de aceste cifre, în creș­tere de la an la an, principala provocare a antreprenorilor din zona de tehnologie este obținarea unei finanțări la început de drum sau în etapa de dezvoltare. Anul trecut, Bucureștiul a ocupat locul 52 (din 60) în topul Digital City Index al orașelor europene în funcție de accesul startup-urilor la capital, indiferent că este vorba de capital venit de la fonduri de inves­tiții, campanii de crowdfunding, investitori providențiali sau alte surse.

Pe de altă parte, când vine vorba de infrastructura digitală, România este lider detașat la nivel european la capitolul viteză maximă a internetului, cu o medie de 85 Mbps, potrivit raportului pe al treilea trimestru al anului trecut publi­cat de compania americană Akamai.

imprimanta 3d_laszlo raduly1_newmoney
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

BAROMETRUL FINANȚĂRILOR. „Cred că lucrul care ne ține puțin în spate este lipsa ca­pa­cității de investiții locale – fonduri de venture capital care să ajute aces­­te startup-uri“, este de părere Cris Radu, șeful centrului de cercetare și dezvoltare al Adobe România, cel mai mare pe care gigantul american îl are în regiunea EMEA. De altfel, lista de investitori în ecosistemul local de startup-uri din zona tehnologiei este formată doar din câteva nume mai proeminente, printre care și fon­dul 3TS Catalyst Romania – care a fi­nanțat businessuri precum Marketizator sau 123contactform – și Gecad Ventures – un fond de investiții, care a spriji­nit, printre altele, startup-urile Vector Watch, TypingDNA și SmartBill.

Conform statisticilor dealroom.co și crunchbase.com, care iau în considerare finanțările sau tranzacțiile făcute publi­­ce, în startup-urile româ­nești din tehno­­logie s-au investit anul trecut circa 8 mi­­lioane de euro, total din care 4,6 mi­­li­­oa­­ne de euro au fost atrași de produ­­că­­to­­rul de ceasuri inteligente Vector Watch. În același timp, tranzacțiile de vân­­zări de startup-uri românești s-au ridicat la un total de 13,6 milioane de eu­­ro, mai arată datele dealroom.co.

Pe de altă parte, în Ungaria, finanțările în startup-uri tech s-au ridicat anul trecut la aproape 11 milioane de euro, în timp ce în Polonia au trecut de 70 de mi­li­oane de euro. Extinzând comparația la nivel european, România devine o piață și mai puțin vi­zi­bilă: startup-urile tech din Marea Britanie au atras finanțări de 3,2 miliarde de euro în 2016, iar cele din Franța – 2,8 miliarde de euro.

„Să deschizi o firmă în România este ușor, să pornești un startup și să in­ves­tești în el pe diverse niveluri este însă mai dificil, dar nu imposibil atunci când ai idee încotro trebuie să te îndrepți“, spune Irina Stoican, unul dintre cei doi arhitecți care au fondat acum doi ani Micro 3D Techlab, un startup în domeniul printării 3D. Dacă inițial au finanțat afacerea din fonduri proprii, după un an au apelat la un credit bancar pentru extindere, iar antreprenoarea spune că nu se gândește să atragă un investitor extern pentru a-și dezvolta afacerea, cel puțin nu pentru moment.

La polul opus, startup-ul FeedCheck, care sprijină brandurile să colecteze review-uri din magazinele online unde își vând produsele, fondat anul trecut de Adrian Balcan și Alin Bănuță, și-a propus să atragă o finanțare de tip angel de 60.000 de euro pentru dezvoltare. Pro­ducătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, un alt startup românesc, a fost primul client al FeedCheck, iar ulterior în portofoliul său au intrat și branduri precum Samsung, Polar sau Kinsa. „La mo­mentul actual ne adresăm unei piețe globale“, spune Adrian Balcan.

CU OCHII LARG DESCHIȘI. De altfel, într-o lume din ce în ce mai globalizată și în contextul unei piețe locale destul de limitate, cheia succesului în tehnologie rămâne strategia inter­na­țională. „Este mai mult decât evident că șansa antreprenorilor locali este, în mod aproape exclusiv, de a dezvolta servicii sau produse cu valoare adăugată mare, care să se adreseze pieței globale“, nota Aso­cia­ția Patronală a Industriei de Software și Servicii IT, într-un raport din 2016 despre sectorul de profil. Ca jucător care se adresează unei piețe inter­na­ționale, avan­tajele nu vin doar din posibilitatea de a avea acces la o paletă mai largă de po­ten­țiali clienți, ci și de po­ten­țiali finan­țatori sau chiar cumpărători.

Scenariu confirmat de o tranzacție de început de 2017. Producătorul american Fitbit, unul dintre cei mai mari jucători mondiali din zona de gadgeturi purtabile, achiziționează Vector Watch, lansat în 2013 de un grup de antreprenori locali. Dar, dincolo de astfel de tranzacții, care totuși pot fi nu­mă­rate pe degetele de la două mâini, drumul până acolo presupune investiții, iar resursele financiare rămân limitate pe plan local, astfel că pentru finanțări mai mari antreprenorii sunt nevoiți nu de puține ori să se uite în străinătate.

Evident, lucrurile ar putea să se schim­­be radical pe viitor și tot mai multe finan­­țări să fie atrase inclusiv de la investitori locali. După ce și-au construit businessuri solide în diferite domenii, mai mulți oameni de afaceri ro­mâni au ho­tărât să își investească banii în diferite proiecte din zona tehnologiei.

Un exemplu este Ovidiu Șandor, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari ro­mâni, care a făcut mici investiții în două firme IT din Timi­șoara și Elveția, ambele fiind fondate de români. Ba mai mult, a deschis și un spa­țiu de coworking într-unul dintre pro­iectele de birouri pe care le-a dezvoltat în orașul de pe Bega. De asemenea, recent, 30 de oameni de afa­ceri din Transilvania au pus pe picioare un program de accelerare, care va fi­nanța startup-uri cu 250.000 de euro anul acesta. O veste bună vine și dinspre guvern, care a adoptat recent pro­gramul Start-Up Nation Romania, prin care sta­­tul va finanța anual 10.000 de proiecte cu până la 44.000 de euro.

Așadar, chiar dacă în pași timizi, Ro­mâ­nia se conturează ca o destinație inte­resantă pe harta mon­dială a antreprenoriatului în tehnologie. Finanțări să fie, pentru că de idei nu ducem lipsă.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cu bani sau fără bani?” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Finanțarea este una dintre principalele provocări ale startup-urilor românești, dar există mai multe modalități prin care un proiect poate să-și asigure sumele necesare. Important este să fie fezabil și convingător.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • Granturi de tip non-equity. Există programe de pre-accelerare, accelerare sau diferite competiții care oferă antreprenorilor care au o idee și vor să o lanseze pe piață finanțări care, însă, de obicei nu depășesc 25.000 de euro.
  • Crowdfunding. Prin strângere de fonduri online, antreprenorii pot convinge donatori să susțină un proiect de business, fără ca aceștia însă să se implice în dezvoltarea ulterioară a afacerii.
  • Business angels. Investitorii providențiali caută să finanțeze startup-uri ce li se par de perspectivă, dar devin și acționari în respectiva firmă.
  • Fonduri de private equity și venture capital. Aceste vehicule de investiții pot fie achiziționa pachetul majoritar de acțiuni al companiilor în schimbul finanțării, fie pot face investiții de tip seed, care se realizează într-o etapă timpurie în parcursul unei companii.
  • Împrumuturi bancare. Pentru a putea accesa un credit bancar, startup-urile trebuie să arate finanțatorilor rezultatele pe cel puțin un an din urmă. Cu alte cuvinte, băncile se adresează startup-urilor „mai mature“.
  • Fonduri de stat și europene. Acoperă o parte din fondurile necesare, restul fiind contribuția antreprenorului. Sumele sunt nerambursabile.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Irina Stoican și Dragoș Toader, fondatorii unui business în domeniul printării 3D. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.