Cum se finanțează de pe piața americană Plant an App, un start up de tehnologie cu origini românești

Pentru Bogdan Lițescu și Plant an App, America este într-adevăr țara tuturor posibilităților. Mai ales în perioada de criză.

Bogdan Lițescu (38 de ani) este la sediul din București al companiei sale, Plant an App. În aprilie se întorcea în țară de la San Francisco, cu o finanțare de 150.000 de dolari obținută la acceleratorul „500 Startups“. Era în Statele Unite de la sfâr­și­tul anului 2019 și avea ca scop atra­ge­rea de investiții de până la două milioane de dolari. Compania sa, Plant an App, ac­­tivă din decembrie 2019, este un star­t­up specializat în low-code, care dezvoltă instrumente software pentru digitalizarea proceselor interne din companii.

Lițescu a înființat firma direct în Sta­tele Unite, în San Francisco, și are și o ex­plicație cât se poate de simplă și de concisă pentru această decizie: „Acolo este piața“. După un an de activitate, com­pania are 48 de clienți, din care aproape 90% sunt din Statele Unite. Restul vin din Europa de Vest, Africa de Sud și chiar din Australia. Câțiva sunt și din România, dar antreprenorul preferă să nu dea nu­me. Pentru a atrage mai multe finanțări, în urmă cu două luni, s-a în­scris și pe o plat­formă de equity crowdfunding, tot în Statele Unite, unde a atras deja in­vestiții de 125.000 de dolari. În schimbul banilor astfel obținuți, investitorii pri­mesc ac­ți­uni în companie, suma minimă de intrare fiind de 150 de dolari.

Sănătate online

Cei mai mulți clienți americani ai Plant an App sunt din healthcare, domeniu despre care Lițescu spune că este dotat cu capacități IT învechite, de 10-15 ani. „Am văzut un in­teres crescut pentru digitalizare în această zonă în ultima perioadă“, argumentează Bog­dan Lițescu. De altfel, și primul contract semnat de Plant an App, la finalul lui 2019, a fost cu un spital – Vail Health, din Colorado.

Legislația din Statele Unite, explică antreprenorul, cere ca pacienții să aibă acces la propriile date medicale, astfel că, în contextul pandemiei de COVID-19, clinicile și spitalele au dezvoltat platforme digitale, pe care pacienții să-și vadă rapoartele me­dicale privitoare la sănătatea lor și să poată să-și facă programări online. Plecând de la acest exemplu, Lițescu spune că a observat în ultima perioadă că mai multe țări au început să includă în legislație dreptul pacienților de a avea acces la datele despre sănătatea lor.

Dar tendința de digitalizare, continuă Lițescu, se extinde către cât mai multe domenii. Are și un exemplu concludent. Spune că, în prima parte a acestui an, o acțiune a platformei de conferințe online Zoom era de circa 60-70 de dolari. A cumpărat și el acțiuni la Zoom la începutul pandemiei. Le-a vândut însă după câteva luni, la un preț de 150 de dolari pe acțiune, însă valoa­rea lor a crescut ulterior până la un ma­xim de peste 600 de dolari.

De aceea, antreprenorul vrea să dezvolte cât mai multe instrumente software ne­cesare creării de aplicații care să per­mită digitalizarea proceselor de business din companii. Plant an App nu este însă singura companie a lui Bogdan Lițescu. El mai deține DNN Sharp, fondată în 2009 și specializată pe crearea de componente pen­tru dezvoltatorii de software, și Avatar Software, înființată în 2006, cu accentul pe implementarea de sisteme pentru clienți. Toate cele trei afaceri ale lui Bogdan Li­țescu au adunat în 2020 venituri de circa 1,5 milioane de dolari, din care 500.000 de dolari au fost generați de startupul Plant an App. Antreprenorul spune că, din 2021, va concentra investițiile către acest ultim busi­ness și estimează că veniturile totale ale Plant an App vor ajunge la finalul acestui an la 3 milioane de dolari.

Aventură în Singapore

Bogdan Li­țescu și-a dorit să devină programator de când era mic, chiar dacă a absolvit Facultatea de Științe Politice. „Am fost și la Auto­ma­tică, și la Construcții, dar doar așa, ca să explorez, un an-doi“, povestește Lițescu.

La 12 ani, a început să spargă jocuri pe cal­culator. Avea un computer românesc, Felix, și încărca jocurile de pe casetă. Intra în codul sursă să vadă cum sunt făcute. „La începutul anilor ’90, nu prea găseai cărți despre programare“, detaliază Bogdan Lițescu. Pe la 16-17 ani, a început să-i învețe și pe alții să programeze. La 20 de ani, se gândea deja la afaceri. A început cu freelancing, însă a tot evitat să înființeze o companie. Vreme de un an, a lucrat pentru producătorul de software antivirus Avira, după care a revenit la freelancing. Prin 2005, s-a angajat la Bitdefender, unde a lucrat aproximativ un an. A fost și perioada în care s-a gândit mai serios să-și facă propriul business, așa că în 2006 a înființat Ava­tar Software. A colaborat un an și cu UiPath, care la acea vreme se numea Deskperience și era o firmă de apartament.

În 2009, a „recidivat“ cu DNN Sharp și a listat într-un martketplace produsele companiei. „La câteva ore după lansare s-a cumpărat prima licență. Au fost cei mai minunați 40 de dolari pe care i-am câștigat vreodată“, mărturisește acum Bogdan Lițescu.

Doi ani mai târziu, a decis să își conducă businessul din Singapore. Spune că a privit această mutare ca pe o aventură. A stat patru ani și jumătate acolo. Îi plăcea, dar mărturisește că nu ar mai fi stat. Și asta pentru că, povestește el, îi lipseau cele patru anotimpuri de acasă. Însă vedea în Sin­gapore o organizare exemplară pentru mediul de business. „Singapore are un me­diu de startupuri foarte bine pus la punct. Și statul investește mulți bani“, comple­tează antreprenorul, declarându-se fascinat de modul de impozitare de acolo. Apre­ciază faptul că statul nu își bate capul cu impozitarea veniturilor mici, de sub 30.000 de dolari pe an pentru persoane fizice și de sub 300.000 de dolari pentru firme.

Crede că, astfel, statul face economie în a plăti un aparat birocratic care ar putea fi mai scump decât impozitele pe care le colectează de la cei cu venituri mici. „În loc să-i controleze pe cei mici, îi lasă să crească, să plătească impozite mai mari“, precizează Lițescu.

Pe urmele UiPath

Odată întors în țară, a început să investească în echipă. Avea două birouri și aproape 20 de angajați, iar numărul clienților DNN Sharp ajunsese la 4.000. Din 2018, s-a gândit ca businessul său să fie expus cât mai mult pe piața din Sta­tele Unite și astfel a apărut Plant an App.

„Povestea noastră este asemănătoare cu a celor de la UiPath, pentru că și ei s-au chinuit vreo zece ani până au găsit piața“, spune antreprenorul. Prioritatea sa din acest an este căutarea unui investitor strategic, pe care îl va căuta tot în afara țării. Apoi, peste aproximativ cinci ani, se gân­dește să facă și un pas către bursă. Până atunci, vrea să crească valoarea companiei pentru a fi atractivă pentru investitori. Are și un exemplu de poveste de succes din piața de low-code, compania Mendix, în­ființată în 2005 și cumpărată de Siemens în 2018, cu 730 de milioane de dolari. „A fost o vânzare stra­tegică, pentru că Siemens le-a deschis o mare rețea de clienți“, deta­liază Lițescu.

Dar până la punerea în practică a planu­rilor de expansiune, se uită și către piața românească. Simte că transformarea digi­tală va atinge și România și spune că aceasta este deja vizibilă la marile companii, care au început automatizările proceselor de business de câțiva ani. Problema, spune el, este la companiile mici, iar în cazul lor, crede el, „trebuie dezvoltate abilitățile digi­tale ale antreprenorului“. Dar până la tre­zirea mediului de business românesc, Li­țescu rămâne cu nădejdea tot la piața ame­ricană, unde a dat lovitura și UiPath.

În câteva cifre

Industria IT din România a ajuns la circa șase miliarde de euro în 2019 și a reprezentat aproape 5,5% din produsul intern brut al țării.

• Geografie. Bucureștiul contribuie cu 63% din venituri, regiunea de Nord-Vest, cu o pondere de 18%, regiunea de Vest, cu 5%, zona Centrală, cu 6%, cea de Nord-Est, cu 5%, iar restul de 3% este împărțit de regiu­nile Sud, Sud-Est și Sud-Vest.
• Pondere. Firmele cu capital străin ce acti­vează în România reprezintă 10% din numă­rul total al companiilor din industrie, acestea generând 73% din veniturile pieței, în timp ce firmele românești generează 27% din totalul pieței.

Acest articol a aparut în numărul 106 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly