Cum se comportă Emiratele Arabe Unite atunci când afacerile se intersectează cu securitatea națională

Mimi Noel 26/02/2021 | 10:13 Global
Cum se comportă Emiratele Arabe Unite atunci când afacerile se intersectează cu securitatea națională

Monarhiile din Golf se simt bine la in­ter­secția dintre afaceri și securitatea na­țională. Emiratele Arabe Unite nu fac ex­cepție. Șeicul Tahnoon bin Zayed al-Nahyan, omul-cheie al prințului moș­te­nitor Mohammed bin Zayed (MBZ), re­de­finește legăturile dintre stat și secto­rul privat.

La câteva zile după ce Emiratele Arabe Unite (EAU) zguduiau Orientul Mijlociu anun­țând normalizarea relațiilor cu Israelul, a avut loc și prima întâlnire oficială în­tre vechii dușmani. Au participat doi dintre cei mai puternici oameni ai celor două state, ambii obișnuiți să opereze mai degrabă din culise. Pe de o parte, Yossi Co­hen, șeful Mossad, agenția de temut a Israelului, iar de cealaltă parte, șeicul Tah­noon bin Zayed al-Nahyan, consilierul pe probleme de securitate al Emi­ra­telor.

Întâlnirea din august anul trecut desfă­șu­rată în Emirate devoala un indiciu – în mie­zul noii alianțe urma să se afle coope­rarea în materie de intelligence. Întâlnirea a mai avut un efect – l-a pus sub lumina re­flectoarelor pe șeicul Tahnoon, care în ultimii ani a devenit una dintre cele mai influente figuri din Emirate.

Ascensiunea sa din ultimul deceniu de­notă strânsa simbioză dintre puterea po­litică, afaceri și interesele de securitate na­țională ce caracterizează state din Golf precum EAU, Arabia Saudită sau Qatar, unde casele regale au ajuns acum la o generație mai tânără, mai centrată pe teh­no­logie și preocupată de securitate. Oferă și o privire intimă în miezul monar­hiei absolutiste din Emirate, unde familia conducătoare și camarila sa domină tot ce ține de securitatea națională și de sectoa­rele-cheie ale economiei.

1.000 de ochi

„Este acel tip de încredere care activează sub radar. Este tăcut și ubi­cuu, acum e în SUA, apoi auzi că e la Teheran“, spune pentru Financial Times Kirsten Fontenrose, fostă directoare specia­lizată pe statele din Golf în cadrul Consiliului Națio­nal de Securitate în Administrația Trump.

Frate cu șeicul și cu prințul moștenitor al EAU, Mohammed bin Zayed, Tahnoon ges­tio­nează un portofoliu variat de probleme – de la chestiuni de securitate națională la cel mai adesea opacul sector corporatist petrolier. Și în materie de politică externă, Tahnoon, expert și în arte mar­țiale, este omul de încredere al prințului Mo­hammed când vine vorba de cele mai sensibile sau problematice chestiuni – capi­tolul cu Iran și Yemen, cooperarea pe intelli­gence cu SUA, relațiile cu Rusia și cu Marea Britanie. Și tot el a fost în prima linie în pri­vința lup­tei statelor din Golf cu pandemia. La decla­rația de interese, în dreptul șei­cului Tah­noon apar următoarele: este pre­șe­dintele ADQ, un holding de stat creat acum doi ani și care a devenit unul dintre cei mai activi investitori din țară; este președintele celei mai mari bănci din Emirate, First Abu Dhabi Bank, în care guvernul și familia regală de­țin importante pachete de acțiuni; la fel, în conglomeratele Royal Group și Internatio­nal Holding Company (activele i s-au mărit de patru ori, la aproape patru miliarde de dolari anul trecut, de când Tahnoon a devenit președintele companiei).

Business & Securitate

În ianuarie, Tahnoon a fost numit președintele Group 42, entitate fondată în 2018 chiar în Abu Dhabi și care se autodescrie ca fiind o companie de inteligență artificială și de cloud computing. Este considerat creatorul Group 42 (G42), care are legătură directă cu rolul pe care Tahnoon îl joacă pe zona de securitate națională.

Este similar cu ce se întâmplă și în Israel, unde veterani ai armatei israeliene (IDF) fondează companii de tehnologie care apoi colaborează strâns cu IDF și cu industria de apărare. Un alt indiciu al în­trepă­trunderii dintre interesele statului/casei regale și cele de securitate a fost și faptul că prima companie din Emirate care și-a des­chis birou în Israel după normalizarea rela­țiilor a fost chiar G42. Aceeași companie a încheiat și un parteneriat cu compania chi­neză BGI pentru a deschide în Abu Dhabi un laborator cu scopul de a testa variante de vaccin anti-COVID-19.

De altfel, pe fondul pandemiei și al accen­tului pus de EAU pe sănătate, tehnologie și siguranță alimentară, companiile care-l or­bi­tează pe Tahnoon au și ajuns la o serie de înțelegeri ce țin de interesul strategic națio­nal. Spre exemplu, în noiembrie anul trecut, ADQ a achiziționat indirect 45% din gigantul alimentar global Louis Dreyfus Company. Dar una dintre consecințele creșterii pre­zenței casei regale în afaceri este îngustarea spațiului pe care-l deține sectorul privat într-o petroeco­nomie dominată de stat. „Dacă joci poker cu cineva care are de la în­ceput doi ași, mai bine nu mai joci“, co­mentează un CEO expat cu ani buni petre­cuți în Abu Dhabi. „Nu poți concura cu familia regală când toate marile afaceri de acolo sunt practic gene­rate de stat.“

Preluarea controlului

Eludarea liniei dintre stat și interesele monarhiilor din Golf este o caracteristică veche. A devenit însă mai pronunțată în special în EAU și în Arabia Saudită, într-un moment în care liderii acestora au devenit mai autocrați, con­știenți de chestiunile de securitate și mai deciși să dezvolte noi sectoare, în zona de teh­­nologie. Steffen Hertog, expert în zona Golfului în cadrul London School of Economics, crede că leadershipul este azi mai centralizat, cu o doză mai mare de control și mai puțin echilibru de putere între rude – frați, nepoți, unchi. Cam așa arată noua generație din aceste monarhii, majoritatea, epigoni ai prin­­țului moștenitor saudit, Mohammed bin Salman (MBS).

MBS a devenit o figură ce domină economia și securitatea. A fost numit ministru al apărării și șef al puternicului Council of Economic and Development Affairs la câteva zile după ce tatăl său, regele Salman, a urcat pe tron, în ianuarie 2015. Ca președinte al Fon­dului Public de Investiții, prințul Mo­ham­med (35 de ani) a transformat fondul suveran cu active de 400 de miliarde de dolari într-o forță omniprezentă și principalul in­strument de investiții în afara grani­țelor. Ase­meni omologului său din Emirate (MBZ), sauditul MBS a luat frâiele politicii externe. Și Qatarul are o garnitură tânără de lideri, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani devenind emir la doar 33 de ani. Șeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani (40 de ani), o rudă mai îndepărtată a emirului, a devenit o vedetă a politicii și a economiei din Qatar, fiind numit ministru de externe și preșe­dinte al Qatar Investment Authority.

Sub radar

Dintre toți însă, Tah­noon iese în evidență atât prin rolul său mai profund pe care-l joacă, cât și prin abilitatea de a rămâne sub radar. „Nu cred că are vreun echi­valent în statele din Golf“, spune Fontenrose. Un fost diplomat american îl des­crie drept un om al umbrelor – „talentul lui este fix la intersecția dintre politica externă și interesele de securitate națională“.

Unul dintre fiii șeicului Zayed bin Sultan al-Nahyan, părintele fondator al EAU, Tah­noon face parte din „Bani Fa­tima Six“, sin­tagmă care face referire la mama celor șase. Din grupul celor șase face parte și șeicul Mansour, proprietarul clubului englez de fotbal Manchester City. Altul este șeicul Abdullah, minis­trul de externe al EAU.

Cu cei nouă ani de experiență în forțele armate, începând cu 1991, șeicul Tahnoon devenea în 2013 adjunctul consilierului de securitate, șeicul Hazza, și el unul dintre „Bani Fatima Six“. În 2016, îi lua locul și înce­pea să promoveze o politică externă in­ter­venționistă în regiune. Astăzi, MBZ este incontestabil cel mai influent lider din statele arabe, iar Tahnoon este vârful lui de lance.

Concentrarea pe securitate ține de obiectivele naționale strategice care se bazează masiv pe tehnologie, fie că este vorba de se­curitate, de sănătate, fie agricultură.

Ușor de ghicit că și relația cu Israelul se va centra fix pe această componentă. La acest capitol, se vor înmulți și acuzațiile că tehnologiile israeliene sau dezvoltate cu Israelul vor fi folosite pentru stricta supraveghere a activiștilor și opozanților.

Investiții regale

G42 are strânse le­gă­turi cu fondul suveran de investiții Muba­dala, al cărui președinte este șeicul Mohammed (fondul deține și un pachet de acțiuni în G42 din noiembrie anul trecut). Când șei­cul Zayed trăia (a murit în 2004), Tah­noon era cel care gestiona „sectorul privat“. Avea 23 de ani când punea bazele First Gulf Bank, care ulterior a fuzionat cu Banca Națională din Abu Dhabi, formând cea mai mare bancă din Emirate, First Abu Dhabi Bank. „Dacă vrei să ai o discuție de business sau să negociezi un parteneriat cu familia regală și nu la palat, trebuie să treci pe la Tahnoon“, spune un CEO expat.

Un consultant cu experiență în regiune apreciază că tocmai confluența dintre rolul jucat în plan economic și în cel de securitate îl face pe Tahnoon al doilea cel mai influent om din Abu Dhabi, după șeicul Mohammed. Tot el atrage atenția însă că această influență s-ar putea să înceapă să pălească în fața noii generații de prinți, în special a șeicului Khaled bin Mohammed, tot mai implicat pe partea de securitate și economie. „Nu este exclus ca apariția unei noi generații de lideri să aducă cu sine dimi­nuarea puterilor lui Tahnoon“, mai opi­nează un expert regional. „În definitiv, cine poate fi un superman pe veci?“

Generații

Familia al-Nahyan este una dintre cele șase familii care conduc Emiratele Arabe Unite și care locuiesc în Abu Dhabi.

  • Biografie. Tahnoon al Nahyan (49 de ani) este unul dintre cei șase fii ai șeicului Zayed bin Sultan al-Nahyan și al Fatimei. Este expert în arte mar­țiale, pasionat de ciclism, alergare și un foarte bun jucător de șah. La 23 de ani punea bazele First Gulf Bank, iar în 2013 era numit consilier pe probleme de securitate națio­nală. În 2020 devenea membru al nou-înfiin­ța­tului Consiliu Suprem pentru afa­ceri financiare și economice.
  • Avere. Averea cumulată a întregii familii este de 150 de miliarde de dolari, iar partea lui Tahnoon este de 10 miliarde de dolari.

Acest articol a aparut în numărul 109 al revistei NewMoney

FOTO: Getty

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.