Cum se anunță 2020 pentru sistemul bancar, din punctul de vedere al profitabilității

Anul 2020 se anunță un an pierdut pentru sistemul bancar, cel puțin din perspectiva profitabilității. Scăderea creditării și numeroasele riscuri pe care le-a ge­ne­rat criza sanitară vor produce efecte pe termen mediu, însă băncile se pre­zintă onorabil în fața acestei crize.

Efectele pandemiei continuă să se reflecte în evoluția creditării. Mai a marcat a doua lună consecutivă de scădere a creditării private, în vreme ce depozitele au continuat să crească. Creditul neguvernamental s-a diminuat cu 0,7% în mai față de aprilie, coborând la aproximativ 56 de miliarde de euro, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR). Ten­dința s-a remarcat și în aprilie, când creditul a scăzut cu 0,5% față de martie, în special ca urmare a scăderii pronunțate a componentei ipotecare. Valoarea acestor împrumuturi a fost de circa 229 de milioane de euro, cu 12% mai puțin de­cât nivelul din martie.

De altfel, tranzacțiile imobiliare s-au pră­bușit cu 33,8% în aprilie, până la apro­ximativ 27.000 de contracte, ca urmare a restricțiilor impuse în timpul stă­rii de urgență, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imo­biliară (ANCPI). Situația s-a menținut și în luna mai, când numărul tranzacțiilor a consemnat o scădere de circa 27,8% față de nivelul din mai 2019. Ca urmare, totalul tranzacțiilor din primele cinci luni ale acestui an a scăzut cu circa 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În plus, statisticile Băncii Naționale a Româ­niei (BNR) indică și o continuare a ten­din­ței de creștere a depozitelor neguvernamentale în mai – cu 1,4% lună/lună și cu 13,9% an/an –, la 79,9 miliarde de euro, mar­când un maxim istoric, într-o dinamică susținută de majorarea ratei de economi­sire după șocul indus de pandemie. Drept urmare, raportul credite-depozite a conti­nuat să scadă, de la 71,6% în aprilie la 70,2% în mai, cel mai redus nivel din ulti­mele decenii.

„În ceea ce privește depozitele neguvernamentale, ne așteptăm la o creștere cu o dinamică medie anuală de 9,4% în interva­lul 2020-2022, scenariu susținut de perspectiva ca rata de economisire să se men­țină la un nivel ridicat, precum și de pre­mi­sele de ameliorare a climatului din piața forței de muncă începând cu a doua ju­mătate a anului curent“, notează Andrei Ră­dulescu, senior economist al Băncii Tran­silvania. În opinia sa, raportul credite-depozite ar urma să scadă la 62,7% la sfâr­șitul lui 2022. Pentru creditul neguvernamental, perspectivele de creștere sunt ceva mai pesimiste, Rădulescu anticipând un avans mediu anual de 4,1% în perioada menționată.

Lichiditate

Apetitul scăzut pentru cre­dite, o consecință a incertitudinii generate de pandemie, precum și o serie de măsuri menite să sprijine debitorii (amânarea plății ratelor) au creat dificultăți pentru sis­temul bancar.

În acest context, Banca Națională a Ro­mâniei a intervenit printr-o serie de mă­suri fără pre­cedent, cum ar fi diminua­rea ratei-cheie de politică monetară la 1,75%, lansarea unui program de cumpă­rare de titluri de stat de pe piața secundară (va­loarea cumulată a acestora fiind de 3,8 mi­liarde de lei până în prezent), licitațiile repo pentru asigurarea lichidității sistemului (stoc mediu zilnic de aproximativ 7 mi­liarde de euro în perioada 15 mai – 15 iu­nie) și stabilirea unei linii repo cu Banca Centrală Euro­peană (volum de 4,5 miliarde de euro).

În ciuda faptului că sumele atrase par a fi ridicate, băncile au un client mare, cu un necesar de finanțare în creștere, care riscă să absoarbă mare parte din resursele disponibile – statul român.

„Începând cu luna martie, un număr restrâns de instituții de credit mari a derulat operațiuni repo cu banca centrală; o parte însemnată din finanțarea astfel atrasă a fost direcționată de către aceste bănci spre achiziționarea de titluri de stat“, se arată în Raportul asupra Stabilității Financiare, ediția din iunie 2020, publicat recent de BNR.

Expunerea băncilor asupra sectorului public a urcat în primul trimestru al acestui an la 22,8% din nivelul activelor. Asta în condițiile în care Ministerul Finanțelor Pu­blice (MFP) a revizuit recent necesarul de finanțare al statului în 2020, majorându-l cu aproape 40%, la circa 25 de miliarde de euro.

Riscuri

O situație complicată pe care sistemul bancar o va avea de gestionat în perioada următoare este cea legată de riscul de credit. Expunerea băncilor față de sectoarele economice cele mai vulnerabile la șocul generat de pandemie și măsurile de sănătate publică impuse în acest context este de 20% (martie 2020). Dacă sunt luate în considerare și sectoarele care vor resimți efectele negative la un nivel mediu, expunerea crește până la circa 65%, potrivit specialiștilor BNR.

Sectoarele asupra cărora pandemia de COVID-19 este de așteptat să aibă un impact ridicat au o importanță semnificativă în economie. Acestea reprezintă 14% din nu­mărul total al companiilor nefinanciare, contribuie cu 17% la valoarea adăugată brută și angajează 21% din forța de muncă, potrivit unei analize a băncii centrale. „Aproape o pătrime din portofoliul corporativ al băncilor este reprezentat de cre­dite contractate de către firmele care au fost afectate într-o măsură importantă de pandemie“, se mai arată în raport.

Așteptări

În acest context economic, instituțiile de credit au raportat o înăsprire a standardelor de creditare în primul trimestru din 2020, atât pentru împrumuturile acordate populației, precum și în cazul IMM-urilor și al corporațiilor. Pentru peri­oada următoare, băncile estimează înăs­pri­rea într-o oarecare măsură a standardelor de creditare în cazul populației și al celor destinate companiilor.

Cererea de credite din partea populației s-a diminuat, la rândul său, în prima parte a anului, iar așteptările instituțiilor de cre­dit pentru următorul trimestru semnalează un declin al cererii de împrumuturi atât în cazul creditelor destinate achiziției de lo­cuințe și terenuri, cât și în cel al împrumuturilor de consum. Totodată, există aștep­tări de reducere a cererii, dar într-o pro­porție mai redusă, pe segmentul între­prin­derilor mici și mijlocii (IMM).

Alături de riscul legislativ, o vulnerabilitate care poate fi generată de acordarea unor facilități debitorilor pentru a depăși această perioadă economică nefavorabilă se poate reflecta în nerecunoașterea pe termen mediu spre lung a riscului de cre­dit generat de debitorii pentru care acest șoc tranzitoriu poate deveni permanent. Rata creditelor neperformante a scăzut la 4% la sfârșitul lunii aprilie a anului 2020, menținând sectorul bancar românesc în categoria de risc intermediar, conform ABE, nivel situat însă peste valoarea medie a UE (2,7%, decembrie 2019).

Creditele neperformante se înregistrează predominant în relația cu sectorul societă­ților nefinanciare (58%), fiind mai pronun­țate la nivelul portofoliului garantat cu imo­bile comerciale, ce înregistrează cea mai ridicată rată de neperformanță. Riscul de nerambursare a creditelor a fost identificat de banca centrală drept un risc sis­temic moderat, dar în creștere, la adresa stabilității financiare din România. Riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar apare din nou pe harta BNR, ca un risc sistemic ridicat și în creștere.

Corelate cu o scădere a profitabilității, evoluțiile de mai sus indică un an dificil pentru sistemul bancar local. Până acum, acesta a făcut însă față provocărilor: indicatorii arată semnificativ mai bine decât în criza precedentă, iar testele de stres au rezultate încurajatoare.

Profituri uitate

Pandemia a șters în doar câteva săptă­mâni orice cal­cul legat de profitabilita­tea sistemului bancar local.

• PROFITABILITATE. Secto­rul bancar românesc a con­semnat la finalul anului 2019 un profit net de 6,4 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro). Valorile ROA (1,4%) și ROE (12,3%) s-au menținut ridicate, dar mediile multianuale ale acestora (0,5%, respectiv 4,8%) au plasat sectorul bancar național pe a șaptea, respectiv pe a unsprezecea po­ziție între statele Uniunii Europene.
• REZULTATE. În primul trimestru din 2020, 22 de bănci au raportat un rezultat pozitiv, iar 12 – pierderi. Pro­fitul cumulat al sistemului a fost de 1,7 miliarde de lei (354,2 milioane de euro), în scădere cu circa 7,6% față de primul trimestru din 2019.
• PERSPECTIVE. Pentru acest an se conturează o reducere a dinamicii anuale a veniturilor operaționale (2,5% în martie 2020, cu o pierdere de ritm de 5,4 puncte procentuale față de 2019), atât pe canalul veniturilor nete din dobânzi, cât și al activităților de tranzacții.
• DIVIDENDE. BNR a recomandat instituțiilor de credit să nu distribuie dividende acționarilor în acest an, ci să se concentreze pe consolida­rea resurselor de capital destinate creditării economiei reale și absorbției pierderilor potențiale.

Acest articol a apărut în numărul 94 al revistei NewMoney. FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper