Cum se adaptează la noua piață a construcțiilor producătorii și distribuitorii de tâmplărie PVC

Avântul luat de construcții în ultimii ani a condus și la consolidarea unor afaceri conexe, cum ar fi cele ale producătorilor de tâmplărie PVC.
Piața de tâmplărie PVC din România tot crește în ultimii cinci ani. Evaluată la circa 800 de milioane de euro în 2020, ar putea depăși 850 de milioane de euro în 2024, potrivit institutului austriac de cercetare a pieței Interconnection Consulting Group.
Anul viitor, indică estimările acestuia, producătorii locali de termopane vor livra aproximativ 5,2 milioane de ferestre.
Analizele de profil arată că piața ferestrelor a păstrat trendul ascendent, cu excepția primului semestru din 2020, când s-a înregistrat o mică scădere, pe fondul restricțiilor de circulație, însă, din a doua jumătate a anului, lucrurile s-au stabilizat.
Criză cu rezultate bune
Acest trend al pieței a fost urmat și de producătorul local de tâmplărie PVC Decoplast, pentru care criza sanitară nu a adus scăderi în business.
„A mers bine țara. Exporturile s-au oprit, dar în rural oamenii își tot făceau câte ceva în casă“, spune acum Mirela Ivașcu (42 de ani), managing partner al companiei Decoplast. Potrivit antreprenoarei, piața a intrat pe creștere după relaxarea măsurilor sanitare, când domeniul construcțiilor a început să avanseze.
În 2020, piața construcțiilor a crescut cu 15,9% față de anul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Odată cu avansul din domeniu a crescut și cererea de tâmplărie pentru construcții.
„Cererea de construcții de case a fost în creștere în apropierea orașelor, lucru care a generat și un interes mai mare pentru tâmplărie“, explică Ivașcu. Trendul crescător s-a menținut inclusiv la începutul anului trecut, când cererea de tâmplărie PVC a fost destul de mare, inclusiv în lunile ianuarie și februarie, luni în care, în mod normal, comenzile sunt mai mici față de perioada de vară.
„Se zvonea că vor crește prețurile materialelor de construcții, iar oamenii s-au grăbit să facă lucrări în case“, explică antreprenoarea. Efervescența pieței construcțiilor a picat bine și pentru businessul Decoplast, care în 2022 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 65 de milioane de lei (13,2 milioane de euro), în creștere cu 25% față de 2021. Compania a produs în 2022 peste 167.000 de metri pătrați de tâmplărie PVC, cea mai mare parte a volumului fiind comercializată pe plan intern.
În prezent, circa 10% din producția Decoplast merge la export, principalele piețe fiind Italia, Franța și Belgia.
Mirela Ivașcu se așteaptă la un avans al afacerii și anul acesta, însă crede că trendul crescător va veni din a doua jumătate a anului. Pe acest fond, estimează o creștere mai mică a veniturilor în 2023, de circa 10%. Businessul său nu a fost afectat de războiul din Ucraina, compania neavând contracte cu țări din zona de conflict.
Însă un mic dezechilibru a fost înregistrat în perioada pandemiei, când furnizorii europeni de materie primă nu au putut asigura cantitățile de materiale cerute de Decoplast. „În pandemie au avut situații în care au închis temporar fabricile, pe fondul numărului mare de îmbolnăviri“, detaliază antreprenoarea.
Strategii de creștere
Absolventă a cursurilor Facultății de Filosofie și Jurnalism din cadrul Universității București, iar ulterior a unui master în comunicare, Mirela Ivașcu a învățat din mers cum stau lucrurile în domeniul construcțiilor și al producției de tâmplărie PVC.
Spiritul antreprenorial l-a avut încă din liceu, când începuse să mediteze copii la franceză, engleză și gramatică. După încheierea studiilor s-a angajat la un magazin de tâmplărie PVC.
În 2004 a decis să intre în antreprenoriat ca distribuitor de tâmplărie PVC, iar în 2008 s-a orientat și către producție.
În prezent, compania are patru game de produse: două de bază, DecoVisio și DecoVitrio, și două premium, DecoSensio și DecoSpatio. Anul acesta a terminat și construcția unei fabrici proprii în localitatea Mihăilești, din județul Giurgiu.
„Cu această fabrică, noi urmărim o creștere a capacității de producție cu 25%“, spune Mirela Ivașcu. Ea adaugă că odată cu noua unitate de producție vrea să pună accentul pe dezvoltarea gamelor premium. Investiția în fabrica de la Mihăilești a fost de 4,4 milioane de lei (892.500 de euro).
Antreprenoarea spune că utilarea fabricii a fost pusă deocamdată în standby, pentru că urmărește evoluția mediului economic și de afaceri din prima jumătate a anului. Astfel, investițiile majore ar putea veni abia din al doilea semestru.
Cu 140 de angajați în momentul de față, compania a avut probleme cu găsirea personalului în perioada premergătoare pandemiei, apelând la muncitori din afara Uniunii Europene. „Am adus oameni în special din Nepal și India, care s-au dovedit a fi foarte serioși“, adaugă Mirela Ivașcu.
Ea spune că de acum înainte se uită către creșterea exporturilor cu încă 10% și găsirea de noi piețe și nu exclude să deschidă fereastra și către țări din afara Uniunii Europene.
În câteva cifre
În 2022, volumul lucrărilor din domeniul construcțiilor a crescut cu 12,9% față de 2021, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
- PERFORMANȚE. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la lucrările de reparații capitale (+25,7%), lucrările de întreținere și reparații curente (+20,2%) și la construcțiile noi (+8,9%).
- COMPARAȚIE. Piața locală a construcțiilor a înregistrat o scădere de 1,7% în 2021 față de nivelul din 2020, când a avut loc o creștere-record a ultimilor ani.
- PIAȚĂ. La sfârșitul lui 2021, piața construcțiilor din România era estimată, ca valoare adăugată brută, la aproximativ 15,6 miliarde de euro, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP).
- ȘANTIERE. La sfârșitul lui 2022, la nivel național existau 31.297 de șantiere în diverse stadii de dezvoltare, cu o valoare totală de 400 de miliarde de lei (81 de miliarde de euro) și o suprafață de 128 de milioane de metri pătrați, conform companiei de consultanță IBC Focus, care urmărește piața construcțiilor din România.
Acest articol a apărut în numărul 160 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly