Cum s-au reinventat agențiile de turism pe fondul valurilor pandemice din ultimii aproape doi ani

Pandemia de COVID-19 a legat strâns cererea de vacanțe de valurile de îmbol­nă­vire, iar marii operatori în turism s-au văzut nevoiți să-și adapteze businessul la noile vremuri, adoptând cât mai multe so­luții tehnice care să le scadă costurile și să nu își piardă angajații.

Dacă în primăvară, pe fondul relaxării mă­surilor sanitare de după valul al treilea al pandemiei, mulți tour operatori se gândeau la o revenire a turismului, odată cu actuala criză provocată de noul val de îmbolnăviri, aceștia își văd din nou afacerile amenin­țate. „Inițial, a fost un trend crescător din februarie 2021 pentru rezervări în România, dar, odată cu creșterea numărului de cazuri și cu primele discuții pentru introducerea certificatului verde digital și în România, vânzările de vacanțe au scăzut“, spune Lucian Boronea (51 de ani), fondator al agenției de turism Accent Travel.

Scăderi pe linie

Agenția Accent Travel are două mari linii de afaceri – business travel (care include și zona de evenimente) și activitățile de tour operator. Fiecare ge­ne­rează câte 50% dintr-o cifră de afaceri care a suferit anul trecut o contractare de peste un milion de euro. Dacă în 2019 veni­turile companiei erau de circa 2,1 milioane de euro, anul trecut acestea au scăzut la circa 950.000 de euro, potrivit datelor disponibile la Ministerul Finanțelor.

Segmentul de evenimente, dă Boronea un exemplu, înregistrează chiar și astăzi scăderi de 90-95%. „Din estimările mele, cred că acesta nu-și va reveni încă cinci ani de acum încolo, pentru că firmele au învățat că pot să facă diverse acțiuni de promovare sau traininguri și în alte moduri“, detaliază acesta. Într-un picaj de apro­ximativ 60% este și turismul de business, în cazul căruia antreprenorul esti­mează o rată de revenire de circa trei ani.

Există însă și un segment pe care lucrurile stau cu totul altfel – cel de leisure. În această vară, unii operatori din turism care vând vacanțe în România au reușit chiar să se apropie de volumele din 2019, însă – e adevărat – pentru o perioadă foarte scurtă. În cazul vacanțelor externe, o revenire de circa 60-70% au avut-o desti­nații ca Grecia, Turcia, Bulgaria și Egipt. Interes a existat și pentru destinațiile exotice, inte­res invers proporțional cu gradul de infectare înregistrat în țările în cauză. „Au fost și chartere noi, dar capacitatea de transport a fost una limitată“, explică Boronea. Dă ca exemplu charterele către Maldive – unul pe săptămână, cu o capacitate de aproximativ 200 de turiști. Pentru compa­rație, în perioada de dinaintea pandemiei, în destinații precum Tenerife plecau săptămânal câteva mii de oameni.

Nici rezervările pentru sărbătorile de iarnă nu arată prea bine. Antreprenorul spune că, în mod normal, 50% din locurile de revelion erau deja vândute până în a doua jumătate a lui octombrie, iar pentru alte 10% erau semnate precontracte. Acum, nici agențiile, nici hotelierii nu știu cum să procedeze. „Hotelierii nu știu cum să-și structureze oferta. Nu știu dacă pot angaja formație pentru noaptea de revelion. Nu știu dacă se poate dansa“, exem­pli­fică antreprenorul.

Tehnologia salvatoare

Pentru a face față restricțiilor impuse de autorități, și operatorii din turism au optat pentru va­rianta automatizării operațiunilor de business. Boronea, de exemplu, spune că a in­vestit în tehnologie peste 300.000 de euro în ultimii cinci ani. Accent Travel are un sistem propriu, în care încarcă toate ofertele negociate cu hotelierii, la care au acces toate agențiile revânzătoare, care pot rezerva destinația dorită direct din această platformă, fără a mai exista con­firmări pe e-mail sau pe fax. Mai nou, Boronea a apelat și la anumiți consolidatori regionali care iau conținutul din platforma Accent Travel și îl distribuie către agenții de turism externe.

Recent, în parteneriat cu o companie de tehnologie malteză, Accent Travel a pus la dis­poziția agențiilor de turism și o plat­formă de tip Uber, care oferă acces la toate rutele și tarifele companiilor aeriene fără a mai fi nevoie ca biletele să fie obținute cu ajutorul unor intermediari care agregau oferte și care solicitau comision în schimbul informațiilor legate de operatorii de zbor.

Lucian Boronea a căpătat experiență în turism în cei șase ani lucrați la Tarom. A ter­minat Facultatea de Relații Internațio­nale la ASE, în 1993, după care s-a angajat la operatorul aerian de stat. Ultima poziție ocupată a fost cea de manager pe America de Nord. La acea vreme, Tarom opera pe rute ca New York ori Chicago, iar în timpul mandatului său, în 1997, a reușit să des­chidă o rută și spre Canada, la Montréal. „După șase ani de Tarom, mi-am dat seama că operatorul aerian nu merge într-o di­recție bună și am înființat agenția de tu­rism“, povestește Lucian Boronea.

A pornit cu turismul corporate, a adău­gat în scurt timp și zona de evenimente, iar din 2017 a început să contracteze camere direct de la hotelieri, pentru a le oferi apoi mai departe către agențiile de turism re­vân­zătoare.

Boronea spune că va continua să pună accent pe tehnologie, astfel încât oferta agenției să fie mai ușor de accesat, iar costurile de marketing și de prezentare a acesteia să scadă. Înainte de pandemie, nuanțează el, numai editarea cataloagelor cu oferte costa câteva sute de mii de euro pe an. În noua realitate, aceste costuri au scăzut simțitor, însă au crescut la circa 80% cheltuielile de personal. Și asta are strânsă legătură cu valurile pandemice care pot genera o lipsă de activitate de câ­teva luni, chiar și în cele mai bune peri­oade de vânzări din an.

Cifrele din turism

În prima jumătate a acestui an, sosirile turiștilor au cres­cut cu 52,4% față de aceeași perioadă din 2020, însă gradul de ocupare a fost unul relativ scăzut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Prezența turiștilor străini a fost aproape insesizabilă.

• Structură. Din numărul total de sosiri în unitățile de cazare din România, în peri­oada 1 ianuarie – 30 iunie 2021, turiștii autohtoni au reprezentat 94%, iar cei străini – restul de șase procente.
• Străini. În prima jumătate a acestui an, cei mai mulți turiști străini au venit din Germania (23.900), Italia (18.700), Franța (12.700), SUA (11.800) și Ungaria (9.800). Cea mai mare pondere au avut-o turiștii din Uniunea Europeană.
• Diferențe. Numărul total al turiștilor români și străini care s-au cazat în România în perioada ianuarie-iunie 2021 a fost de circa 3,2 milioane de persoane, față de 2,1 milioane în același interval din 2020. Prin comparație, în perioada ianuarie-iunie 2019, în România au fost înregistrați circa 5,6 milioane de turiști.

Acest articol a apărut în numărul 127 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly