Cum s-a schimbat viața soților Cocan, fondatorii Lăptăria cu caimac, după listarea pe bursă
Rezultatele în creștere de anul trecut ale Agroserv Măriuța, deținătoarea brandului Lăptăria cu Caimac, nu au reușit să-i mulțumească pe investitorii de pe bursă. Lucrurile s-ar putea schimba însă în anii care vin, spune Adrian Cocan, director de investiții și cofondator al companiei.
Încă dinainte de interviul cu NewMoney, Adrian Cocan (41 de ani), directorul de investiții și dezvoltare al unuia dintre cei mai cool producători de lactate de pe piața locală, insistă să comprimăm cât mai mult discuția. E într-o perioadă în care se află pe ultima sută de metri cu deschiderea unei noi fabrici de unt și brânzeturi, care urmează să crească portofoliul de produse actual – lapte de vacă, iaurt proaspăt, smântână, sana, lapte bătut și altele.
Bună parte din ultimele investiții ale companiei au fost finanțate prin piața de capital. Agroserv debuta pe bursă în noiembrie 2020, cu o emisiune de obligațiuni în valoare de trei milioane de euro, pentru ca în aprilie 2021 să încheie cu succes un plasament privat de patru milioane de euro, urmat de listarea pe AeRO, piața secundară a Bursei de Valori București. Compania, fondată în 2018 de Adrian Cocan, soția sa, Mădălina (38 de ani), și tatăl acesteia, Nicușor Șerban, s-a urcat pe valul de entuziasm care a caracterizat întreg anul trecut: pe bursa de la București au avut loc circa 70 de listări de acțiuni și obligațiuni (corporative și de stat).
Clienți și presiune
După ieșirea pe bursă, viața soților Cocan s-a schimbat radical, din mai multe puncte de vedere. Mișcarea le-a adus beneficii de imagine în rândul partenerilor și chiar au câștigat clienți noi, spune directorul de investiții. Pe de altă parte, presiunea psihologică asupra acționarilor a crescut semnificativ, pentru că investitorii vor rezultate bune tot timpul. Și exigența e de două ori mai mare, dacă vorbim de investitori emoționali, care sunt în același timp și fani ai produselor Lăptăria cu Caimac. Din păcate, din toamna trecută, acțiunile companiei (simbol bursier MILK) se află pe un trend descendent continuu. Dacă în septembrie capitalizarea de piață era de peste 26 de milioane de euro, la mijlocul lui aprilie 2022 aceasta scăzuse până la circa 17 milioane de euro.
În martie, Agroserv Măriuța, un business integrat cu trei direcții de activitate – zootehnie, producție vegetală și procesare a laptelui –, a publicat rezultate în creștere pe 2021 față de 2020. Și poate cea mai bună veste e că a ieșit din zona negativă, înregistrând un profit de 345.000 de euro, în comparație cu o pierdere de 1,2 milioane de euro în 2020. Totodată, veniturile au crescut cu 40%. Cu toate acestea, MILK a continuat declinul.
Adrian Cocan spune că îi înțelege perfect pe investitorii-consumatori sau chiar ambasadori ai produselor Lăptăria cu Caimac care sunt dezamăgiți de scăderile de pe bursă. „Valoarea companiei trebuie să crească“, spune el, cu disclaimerul că nu este un specialist în piața de capital și în evaluarea companiilor, experiența sa venind din zona de procese de business și inginerie industrială.
O misiune grea
Antreprenorul speră ca noile investiții să aibă un efect benefic atât asupra creșterilor de vânzări, cât și a profitului. Nu e o misiune deloc ușoară, în condițiile în care inflația crește costurile de producție, iar prețul final nu poate fi ajustat direct proporțional, din motive de competitivitate.
Mădălina Cocan, directorul general al companiei, arăta în martie că de vină pentru rezultatele sub așteptări din 2021 au fost și cifrele din ultimul trimestru. În acea perioadă, impactul inflației asupra costurilor de producție nu a putut fi transferat total către consumatorul final, din cauza unor „prevederi contractuale“ cu marile rețele de retail.
Adrian Cocan spune că impedimentul s-a rezolvat parțial, întrucât retailerii au înțeles că, dacă nu vor asculta și argumentele producătorilor, o parte dintre ei își vor sista livrările. Cât despre capacitatea clientului final de a absorbi creșteri de preț (fie ele și în linie cu piața, adică de 10%), directorul de investiții și dezvoltare e de părere că nu aici e problema. Chiar dacă produsele Lăptăria cu Caimac sunt peste media pieței – e vorba despre prețurile de raft –, clienții par nemulțumiți de ritmul de aprovizionare.
Cât despre presiunea pe costuri, aceasta va persista. E adevărat că Agroserv Măriuța are avantajul ingerării, în sensul că folosește doar laptele pe care îl produce propria fermă de vaci, însă restul costurilor depind de cursul euro-leu și de politica de preț a unor producători străini. De altfel, dependența ridicată de importuri este un simptom al întregii industrii alimentare locale.
La sfârșit de 2022, roadele investițiilor din anii trecuți vor avea un cuvânt greu de spus în rezultatele financiare. Noile produse care vor intra pe piață – untul și mai multe categorii de brânzeturi – vor contribui la o creștere de aproape 40% a veniturilor și cu peste 50% a profitului, până la circa o jumătate de milion de euro. Iar dacă e să-i ascultăm pe investitorii mai conservatori, presupunând că prețul unei acțiuni va rămâne la nivelul de azi, chiar și acest profit va justifica într-o măsură redusă valoarea de piață a companiei. În acest scenariu, raportul dintre preț și profitul pe acțiune (PER) ar fi de 32, mult mai mare decât al altor companii din agricultură listate pe piața de capital.
Însă noul context economic și geopolitic poate oferi infinit de multe surprize, încât orice calcul făcut cu instrumentele trecutului se poate dovedi eronat. Pandemia ne-a învățat bine că „nicio regulă“ e noua regulă.
Acționari mari și mici
Agroserv Măriuța este controlată, în continuare, de familia-fondatoare. Treptat, un pachet semnificativ a intrat în posesia unui investitor financiar, iar restul acțiunilor sunt la investitorii de pe AeRO.
- ÎN FAMILIE. Soții Mădălina și Adrian Cocan, împreună cu Nicușor Șerban (tatăl Mădălinei), dețin circa 70% din companie, a cărei capitalizare bursieră se ridica în aprilie la 17,4 milioane de euro.
- EVERGENT. Puțin peste 11% din acțiuni au fost cumpărate de Evergent Investments, fostul SIF Moldova. Fondul a cumpărat aproximativ 5-6% direct de pe piață, diferența fiind preluată direct de la cei trei fondatori.