Cum s-a derulat Pandora Papers, demersul jurnalistic prin care au fost căutate economiile „negre” ale lumii

După Panama Papers, Paradise Papers și FinCEN Files, Pandora Papers completează seria de dezvă­luiri despre cele mai mari averi ale lumii, nu cele care apar în topuri, ci cele ascunse în paradisuri fiscale.

O scurgere masivă de date financiare a scos la iveală averi uriașe parcate în paradisuri fiscale de unii dintre cei mai puternici și influenți oameni ai lumii – an­tre­pre­nori cunoscuți, artiști, politicieni, șefi de stat din 91 de țări și teritorii. Printre numeroasele nume se află un aliat al Statelor Unite ale Americii, regele Ab­dullah al II-lea al Iordaniei, sau un rival al Americii, pre­șe­dintele rus, Vladimir Putin, comentează Foreign Policy, într-un articol dedicat celei mai mari scurgeri de in­formații de la Panama Papers încoace. Botezată de data aceasta Pandora Papers de grupul de jurna­liști din cadrul ICIJ (Consorțiul Internațional al Jurna­liș­tilor de Investigație din Washington) care le-a agregat în spațiul public, informațiile – apărute în premieră pe 3 octombrie în ziarul american The Washington Post – arată cât de departe au mers liderii, miliardarii și oli­garhii lumii pentru a-și ascunde averile.

Ce frapează în cazul noilor dezvăluiri este faptul că mare parte din averi nu sunt parcate doar în cunoscutele paradisuri fiscale din Caraibe, ci chiar pe teritoriul SUA, ceea ce poate fi un avantaj – autoritățile americane au pârghiile să confiște o mare parte din bani, dacă vor, susține Josh Rudolph, expert în bani ilegali în cadrul German Marshall Fund. „Vorbim de o scurgere globală a unor sume imense și de faptul că în chiar inima sistemului financiar offshore se află tocmai Statele Unite“, a mai spus acesta, citat de Foreign Policy.

Întrebarea este dacă președintele Statelor Unite, Joe Biden, va adopta sau nu măsuri dure. Sunt semnale că Administrația Biden admite că trebuie cumva stopată injectarea de bani murdari în active americane. Președintele Biden a inițiat un memorandum nou privind securitatea națională, document în care ins­tituțiilor statului le este indicat să trateze corupția drept un risc de securitate națională. Respectivele instituții au primit un termen de 200 de zile să revină cu rapoarte detaliate despre modalitățile prin care com­bat corupția și infiltrarea banilor murdari.

Offshore-ul american pentru străini

Deși pare că doar dau din umeri, americanii au luat ceva mă­suri pentru a mai descuraja diverse scheme financiare. De pildă, reglementările bancare noi impuse după Panama Papers obligă băncile să facă un due dilligence la sânge al clienților pentru a fi sigure cine de­ține în realitate compania cu care face business. În ciuda reglementărilor însă, băncile continuă să le încalce, după cum au relevat dezvăluirile FinCEN Files.

După cum explică același Josh Rudolph, Statele Unite oricum rămân o țintă pentru cei care vor să-și par­cheze bani din offshore-uri, dat fiind că regulile stricte impuse băncilor nu sunt aplicate în alte sectoare de activitate. De exemplu, avocații, firmele de re­­lații publice (PR), grupurile din imobiliare pot fi ușor folosite pentru a ocoli noile reglementări.

Înăsprirea unor reguli în sectorul bancar „reprezintă doar jumătate din luptă, ținând cont de cei doi piloni ai secretului financiar american. Caz în care ar trebui separat și celălalt, care nu este corporatist, este uman, pentru că vorbim de diverse profesii libe­rale“, explică Rudolph.

Dacă monitorizarea firmelor de avocatură și a celor de PR este prea dificilă pentru Congres, ei bine, o țintă mai facil de urmărit o repre­zintă agenții imobiliari, dealerii de mașini de lux sau providerii de criptomonede.

O altă curiozitate – niciun american între numele celor menționați în Pandora Papers? O simplă expli­cație, enunțată de The Washington Post, este aceea că bogații Americii au deja suficiente instrumente în co­dul fiscal american pentru a-și proteja cea mai mare parte a averii.

Bani murdari globali

Peste 600 de jurnaliști de la 150 de publicații au muncit doi ani pentru a analiza aproape 12 milioane de fișiere, care formează Pandora Papers, devenite publice în premieră în SUA via The Washington Post, iar în Marea Britanie via BBC și The Guardian.

Comparativ cu Panama Papers, Pandora Papers scot la iveală și cum banii din paradisuri fiscale și ave­rile ținute la secret s-au infiltrat în politica globală. Unii dintre politicienii menționați provin din țări în curs de dezvoltare sau sărace precum Iordania și Kenya.

Analiza celor de la CNN se oprește asupra câtorva nume din politica lumii – premierul Pakistanului, Imran Khan, președintele Kenyei, Uhuru Kenyatta, pre­șe­dintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul Cehiei, Andrej Babiš, și cuplul britanic Tony și Cherie Blair.

Premierul Imran Khan i-a succedat lui Nawaz Sharif, al cărui mandat a fost zădărnicit de dezvăluirile din Panama Papers. Ironia face că Imran Khan, fost campion național la crichet, a ajuns premier al Pakis­tanului în 2018, urcându-se pe valul de proteste anti­co­rup­ție din țară. Pandora Papers nu dezvăluie conturile offshore ale lui Khan, ci ale unora din cercul său de apro­piați – miniștri și unul dintre donatorii principali ai partidului lui Khan, potrivit informațiilor date publi­cității de The Washington Post.

Al doilea nume este cel al regelui Iordaniei, Abdullah al II-lea. Potrivit Pandora Papers, acesta ar fi cum­părat 14 imobile în valoare de 106 milioane de dolari în Regatul Unit și în Statele Unite – apartamente în cen­trul Londrei și în Washington –, prin companii înregistrate în paradisuri fiscale. Contabili și avocați din Elveția și din Insulele Virgine au înființat firme-paravan în numele regelui și au făcut tot posibilul ca numele acestuia să nu fie niciodată asociat cu acestea, po­tri­vit jurnaliștilor din cadrul ICIJ.

Chiar dacă nu este ilegal să deții conturi offshore, Iordania rămâne una dintre cele mai sărace țări arabe și este dependentă de ajutoarele internaționale. Majoritatea tranzac­țiilor făcute în numele regelui sunt înregistrate după Primăvara Arabă, în 2011.

„Dacă monarhia hașemită și-ar ex­pune avuția public, nu doar că și-ar antagoniza propriul popor, dar i-ar ofensa și pe donatorii internaționali care alimentează cu bani țara“, re­marcă Annelle Sheline, expertă în Orientul Mijlociu în cadrul Quincy Institute, citată de ICIJ. În reacția oficială, Tribunalul Regal hașemit susține că documentele „includ in­formații lipsite de acuratețe, distorsionate și exage­rate“.

„Nu este niciun secret că Majestatea Sa deține imobile în SUA și în Marea Britanie, nu este neobișnuit sau inadecvat – sunt folosite de rege și de familia sa pentru a locui în timpul vizitelor private, nu sunt pu­blice din motive de securitate, nu pentru a le ascunde din punct de vedere fiscal. Niciuna nu este finanțată din bugetul de stat, ci din fondurile private ale regelui și orice legătură se face între aceste proprietăți și fonduri publice este o distorsionare“, se mai spune în reac­ția Tribunalului Regal hașemit.

Un alt nume este cel al președintelui Kenyei, Uhuru Kenyatta, care timp de mai multe decenii a acumulat o avere consistentă – peste 30 de milioane de dolari – în conturi înregistrate în paradisuri fiscale. Potrivit Pandora Papers, controlează cel puțin șapte entități în Insulele Virgine și în Panama.

Kenyatta, care s-a an­­gajat să lupte împotriva corup­ției, este fiul primului președinte al Kenyei de la declararea independenței țării. Potrivit Pandora Papers, nu există deocamdată dovezi că familia Kenyatta ar fi furat sau pitit active pu­blice în conturile offshore, in­dică BBC.

Premierul Cehiei și unul dintre cei mai bogați oameni din Cehia, Andrej Babiš, ar fi mutat în secret suma de 22 de milioane de dolari prin firme-paravan pentru a achiziționa o proprietate în Riviera franceză în 2009, înainte de a intra în politică. Cotat cu o avere de 3,4 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg, Babiš a declanșat un război contra elitelor locale de când a devenit premier în 2017, afirmându-și public hotărârea de a lua măsuri dure împotriva evaziunii fiscale.

Numai că în declarația sa de avere nu figurează nici castelul din Franța, nici companiile prin care îl deține, după cum relevă site-ul Investigace.cz, partenerul din Cehia al ICIJ. De menționat că raportul ICIJ a fost făcut public cu câteva zile înainte de alegerile legislative din Cehia.

Babiš a reacționat pe Twitter: „S-a așteptat cu aceste dezvăluiri până înainte de alegeri pentru a-mi face rău și a le influența. Dar nu au nimic împotriva mea din pe­rioada în care am început să activez ca politician“, a scris acesta.

„Faptul că Babiš a «deviat» sute de milioane dinspre autoritățile fiscale cehe către Insulele Virgine nu-i va șoca nici pe susținătorii săi, nici pe adversarii săi. Și unii, și ceilalți au o imagine clară despre cine este el. Faptul că tranzacția frauduloasă a ieșit la iveală cu o săptămână înainte de alegerile din Cehia este o coinci­dență bine-venită. La urma urmei, alegătorii au dreptul să știe ce fel de politicieni le cer încrederea“, a co­mentat publicația slovacă Sme.

În legătură cu cea mai recentă scurgere de infor­mații în care apar mai multe nume ale apropiaților lui Vladimir Putin ca deținători de proprietăți de lux la Monaco, de companii-paravan offshore și de averi ascunse obținute prin corupție de când Putin se află la putere, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns ironic că așteaptă „să fie publicat ceva pe care Moscova să-l considere de încredere“.

„Până acum nu este clar ce este cu aceste informații și la ce fac trimitere exact. Când vor fi publicate lucruri serioase, bazate pe ceva concret și specific, atunci le vom citi cu interes. Sincer vorbind, nu am văzut nimic care să aibă legătură cu averi ascunse ale anturajului lui Putin acolo“, a spus Peskov, citat de Reuters.

Concluziile din Pandora Papers în legătură cu pre­ședintele rus sunt că Putin a construit un nou sistem feudal prin care acoliții săi au devenit principalii bene­ficiari – unii au dobândit averi imense, dar cel mai pro­babil bogăția nu este, de fapt, a lor.

În Serbia, informații din Pandora Papers îl vizează pe ministrul de finanțe, Siniša Mali. Acesta este acuzat că a cumpărat 24 de apartamente în Bulgaria, potrivit KRIK, partenerul bulgar al ICIJ. Ca și în cazul reacției lui Peskov, în apărarea lui Mali a sărit însuși preșe­dintele de la Belgrad, Aleksandar Vucic, care a ținut să spună că investigația nu dovedește nimic.

În unele state, autoritățile locale au anunțat anchete proprii pornind de la dezvăluirile Pandora Papers – spre exemplu, Agenția de Stat pentru Securitate Națio­nală din Bulgaria a anunțat că demarează o investi­gație urgentă cu privire la persoane juridice și fizice acuzate că dețin companii înregistrate în offshore-uri.

Nu în ultimul rând, CNN s-a oprit și asupra fostului premier britanic Tony Blair. El și soția sa, Cherie, nu au plătit o taxă de timbru la achiziția unei proprietăți (astăzi sediul casei de avocatură a lui Cherie Blair), valoarea evaziunii fiscale ridicându-se la suma de 423.000 de dolari, potrivit BBC.

În 2017, familia Blair a cumpărat, de fapt, firma offshore care deținea imobilul, care la momentul când a fost scos spre vânzare aparținuse unei familii cu legă­turi politice în Bahrain, detaliază tot BBC. Blair a în­ființat o firmă în Marea Britanie care a cumpărat firma offshore, ceea ce este legal, numai că prin această miș­­care a evitat plata taxei de timbru (nu este percepută atunci când o companie care deține o proprietate este cumpărată).

Potrivit reacției lui Cherie Blair, singura implicare a fostului premier în tranzacție a fost că ipoteca a presupus cumularea veniturilor familiei. „Toate demersurile au fost făcute cu scopul expres de a aduce firma offshore și proprietatea deținută sub incidența codului fiscal britanic, după cum se află acum din acel moment. Toate impozitele sunt plătite la zi și contabilitatea este transparentă cu respectarea legislației în vigoare“, a mai spus Cherie Blair, citată de The Guardian.

Tot la capitolul firme de avocatură, jurnaliștii din ca­drul ICIJ s-au concentrat pe casa de avocatură Ale­mán, Cordero, Galindo & Lee – pe scurt, Alcogal, consi­de­rată firma de avocatură a elitei din America Latină. Această casă de avocatură este creditată cu înființarea a nu mai puțin de 14.000 de firme-paravan în paradi­suri fiscale. În documentele scurse, Alcogal este cel mai frecvent menționată ca „furnizor de servicii offshore“.

Ce (mai) urmează?

Rămânând în Marea Britanie, ancheta ICIJ a constatat că familia președintelui azer, Ilham Aliyev, și apropiații săi au fost implicați în secret în tranzacții imobiliare din Regatul Unit evaluate la peste 400 de milioane de lire sterline (peste 470 de mi­lioane de euro). Acuzată de multă vreme de corup­ție, familia Aliyev a construit o vastă rețea offshore prin care își ascunde averea la fel de vastă. Printre pro­prietățile tran­zacționate în Marea Britanie se află și o proprietate de 33 de milioane de lire sterline (aproape 39 de milioane de euro) din centrul Londrei, cumpărată pentru fiul de 11 ani al președintelui.

Aliyev ar fi vândut o proprietate către Crown Estate – compania Casei Regale britanice – pentru 66 de mili­oane de lire sterline (circa 78 de milioane de euro) în 2018, dar pe care o cumpărase cu 35 de milioane de lire sterline (41 de milioane de euro) în urmă cu 10 ani. Dezvăluirea profitului de 31 de milioane de lire ster­line ar putea pune într-o postură jenantă guvernul britanic, care anunță recurent că ia măsuri pentru com­baterea spălării banilor și că va introduce un re­gistru al companiilor offshore care dețin proprietăți în Marea Britanie atunci când Parlamentul va trece legea respectivă. Crown Estate a declarat că a efectuat controalele cerute de lege la momentul cumpă­rării, dar acum analizează problema prin prisma noi­lor dezvă­luiri.

Coșmar al bogaților și al puternicilor lumii, dezvă­luirile din Pandora Papers se dovedesc mai ample de­cât cele din Panama Papers din 2016, după cum con­­stată Eurotopics. Întrebarea de pe buzele tuturor este în ce măsură și dacă vor reuși aceste dezvăluiri să schimbe ceva? Răspunsul se află în mâinile guver­nelor, mai comentează presa internațională.

Bomba 2.0

Pandora Papers reprezintă o conti­nuare a proiectului similar Panama Papers, devenit public în 2016.

• Mecanismul. Panama, Pandora, FinCEN sunt nume diferite ale aceluiași mecanism – ascun­derea unor averi imense – mii de miliarde de dolari – marcate fie de evaziune fiscală, fie chiar de spălare de bani.
• Banii. Potrivit estimărilor făcute de ICIJ, paradisurile fiscale în care sunt ascunși banii sunt Dubai, Elveția, Monaco, Cayman, Panama, Seychelles, Hong Kong și Belize.
• Cifre. Pandora Papers înseamnă, în cifre, 14 surse, peste 600 de jurnaliști din 117 țări, 12 milioane de fișiere – 6,4 milioane de documente, aproape 3 milioane de imagini, peste un milion de e-mailuri și aproape 500.000 de foi de calcul. Documentele dez­văluie numele a peste 330 de per­sonalități implicate – politicieni, generali, primari, judecători, miliardari și artiști.

Acest articol a apărut în numărul 126 al revistei NewMoney

FOTO: Getty