Cum pot băncile din România să mențină în echilibru pofta de profit și asumarea riscurilor

Profiturile-record ale sistemului bancar sunt, pe de o parte, o consecință a eforturilor de curățare a bilanțurilor, iar, pe de altă parte, rezultatul unei acti­vități susținute de creditare. Cea din urmă însă riscă să o afecteze pe cea dintâi.

Acest articol a apărut în numărul 49 (24 septembrie – 7 octombrie) al revistei NewMoney

La sfârșitul verii, băncile au identificat, pentru prima dată în istoria sondajului trimestrial privind riscurile sistemice rea­lizat de Banca Națională a României (BNR), riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. Preocuparea față de o even­tuală creștere a restanțelor din sis­tem vine într-un context benefic. Rata cre­ditelor neperformante (NPL) a scă­zut la sub șase procente în a doua parte a anului, în vreme ce activitatea de cre­ditare continuă să aibă un ritm susținut de creștere. În primul semestru, spre exemplu, populația, încurajată în continuare de creșterea salariilor, dar și de dobânzile încă mici, a accesat împrumuturi noi în valoare de peste 2,3 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Bancherii intuiesc totuși o intervenție a băncii centrale care a dat de înțeles că în perioada următoare ar putea introduce limite maxime ale gradului de îndatorare a populației. Preocupările oficialilor BNR sunt îndreptate către asigurarea unei plase de protecție pentru momentul în care economia va da semne de încetinire sau va fi chiar supusă unor șocuri externe. Datele INS confirmă deja că avântul PIB-ului se temperează. Acesta a înregistrat un avans de 4,2% în al doilea trimestru al anului, ceea ce i-a de­terminat pe mulți economiști să revi­zuiască în jos prognozele pentru acest an.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.