Cum pot băncile din România să mențină în echilibru pofta de profit și asumarea riscurilor

Profiturile-record ale sistemului bancar sunt, pe de o parte, o consecință a eforturilor de curățare a bilanțurilor, iar, pe de altă parte, rezultatul unei acti­vități susținute de creditare. Cea din urmă însă riscă să o afecteze pe cea dintâi.

Acest articol a apărut în numărul 49 (24 septembrie – 7 octombrie) al revistei NewMoney

La sfârșitul verii, băncile au identificat, pentru prima dată în istoria sondajului trimestrial privind riscurile sistemice rea­lizat de Banca Națională a României (BNR), riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. Preocuparea față de o even­tuală creștere a restanțelor din sis­tem vine într-un context benefic. Rata cre­ditelor neperformante (NPL) a scă­zut la sub șase procente în a doua parte a anului, în vreme ce activitatea de cre­ditare continuă să aibă un ritm susținut de creștere. În primul semestru, spre exemplu, populația, încurajată în continuare de creșterea salariilor, dar și de dobânzile încă mici, a accesat împrumuturi noi în valoare de peste 2,3 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Bancherii intuiesc totuși o intervenție a băncii centrale care a dat de înțeles că în perioada următoare ar putea introduce limite maxime ale gradului de îndatorare a populației. Preocupările oficialilor BNR sunt îndreptate către asigurarea unei plase de protecție pentru momentul în care economia va da semne de încetinire sau va fi chiar supusă unor șocuri externe. Datele INS confirmă deja că avântul PIB-ului se temperează. Acesta a înregistrat un avans de 4,2% în al doilea trimestru al anului, ceea ce i-a de­terminat pe mulți economiști să revi­zuiască în jos prognozele pentru acest an.

Revenind la creditare, analizele băncii centrale indică faptul că o bună parte a debitorilor ar avea mari dificultăți să-și plătească ratele dacă situația economică se va complica și dobânzile vor crește. Semnalele nu au trecut pe lângă bancheri, care anticipează – într-un alt sondaj reali­zat de BNR – o înăsprire a standardelor de creditare în ultimul trimestru al anului. Ei se așteaptă ca împrumuturile de consum să fie mai afectate de noi decizii ale BNR. În ceea ce privește firmele, standardele de creditare sunt așteptate să se înăsprească într-o oarecare măsură, în contextul unor cerințe mai stricte privind capitalul băncilor.

SEMNE ALE DETERIORĂRII. Deși rata cre­ditelor neperformante este în continuă scădere de mai bine de patru ani, în pri­mele luni din 2018 s-a remarcat o creștere a împrumuturilor pe care debitorii nu le pot onora. „Volumul creditelor neperformante acordate populației în monedă na­țională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13% (martie 2018 față de martie 2017). În plus, volumul creditelor neperformante aferente cardurilor de cre­dit s-a majorat cu 23%, semnalând o po­si­bilă deteriorare a capacității de pla­tă“, se arată într-o analiză a băncii centrale.

Numărul debitorilor noi care au înregis­trat întârzieri la plată de peste 90 de zile a crescut cu 2,3% în martie, iar probleme au avut în special clienții care au accesat credite de consum. Astfel, în cazul creditelor ipotecare și al celor de consum garantate cu ipoteci, numărul de debitori noi cu întârzieri la plată de peste 90 de zile a scăzut cu 32%, respectiv cu 30%. Pe de altă parte, în cazul creditelor de consum negarantate cu ipoteci, numărul de debitori noi cu probleme în rambursarea serviciului datoriei s-a majorat cu 13,3%.

Deși datele disponibile până la ora actuală nu sunt atât de descurajante, prognozele sunt la rândul lor nefavorabile. Pe termen mediu, banca centrală în­trevede o creștere a riscului de nerambur­sare. Probabilitatea de nerambursare estimată pe un orizont de un an, în cazul creditelor accesate de populație, indică o creștere a neperformanței atât pentru împrumuturile ipotecare, cât și pentru cele de consum.

Motivul este legat de gradul ridicat de îndatorare. O eventuală creștere cu zece puncte procentuale a DSTI (debt service to income, respectiv nivelul ratelor raportat la veniturile debitorilor) ar conduce la o majorare a probabilității de nerambursare cu 6% în cazul creditului ipotecar, respectiv cu 3% în cazul celui de consum.

Iar un nivel ridicat al DSTI este un prim semnal de avertizare pentru bancheri că respectivul credit s-ar putea transforma rapid într-unul neperformant. Spre exemplu, unu din zece clienți cu un DSTI de peste 60% ajunge în situația de a nu-și mai onora împrumutul, nivel dublu față de media de la nivelul întregului sistem.

Prognozele nu sunt prea optimiste nici în privința creditelor corporate. În ciuda si­tuației economice extrem de favorabile, nu puține companii au avut probleme cu disciplina la plată.

COMPANII MAI (PUȚIN) SĂNĂTOASE. Volumul arieratelor a scăzut în 2017, însă volumul incidentelor de plată majore a crescut, situație care re­prezintă o preocupare la nivelul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, deoarece ar putea re­prezenta un risc sistemic la adresa sistemului financiar. În ceea de privește relația companiilor cu sectorul bancar, anul trecut, anticipând o limitare a deductibili­tă­ților fiscale la 30% din valoarea creanțelor în străinătate, băn­cile și-au intensificat eforturile de cu­ră­­țare a portofoliilor, astfel că rata creditelor neperformante a scăzut la sub 12% în martie 2018, față de 18,6% în 2017.

BNR se teme însă de reversul acestei tendințe. „Evoluțiile economice viitoare, precum și potențiala continuare a ciclului de înăsprire a conduitei politicii monetare în contextul menținerii presiunilor inflaționiste ar putea conduce la o inversare a tendinței ratei de nerambur­sare a companiilor din România“, spun spe­ci­a­liștii instituției.

Analiza probabilității de nerambursare pentru intervalul martie 2018 – martie 2019 indică o creştere a acesteia la 3,9%. Analiza structurală a probabilității de ne­rambursare arată că firmele din sectoa­rele imobiliar şi construcții continuă să fie printre cele mai riscante. Cu toate aces­tea, probabilitatea de nerambursare în cazul acestora s-a diminuat la 4% (esti­mată pentru intervalul martie 2018 – martie 2019), de la 5%.

CURĂȚENIA DE DUPĂ. Preocuparea pentru albirea bilanțurilor a fost la ordinea zilei în perioada post-criză, când băncile au început să-și facă ordine în portofoliile de credite neperformante. În intervalul martie 2017-martie 2018, instituțiile de credit din România au vândut expuneri în valoare de circa un miliard de lei (217 mi­li­oane de euro), nivel situat la jumătate față de cel din anul anterior. Trendul este explicat de stocurile tot mai mici de NPL-uri, însă el s-ar putea menține și în acest an, din cu totul alte motive.

Există o serie de preocupări legate de câ­teva inițiative legislative aflate în dife­rite stadii ale procesului legislativ care ar pu­tea afecta evoluția viitoare a pieței creditelor neperformante. Acestea se re­fe­ră la limitarea deductibilității fiscale a cheltuielilor cu cesiunea creanțelor și la limitarea sumelor care pot fi colectate de la de­bitori la maximum dublul sumei de achi­ziție a creanței. Spre exemplu, dacă o bancă a vândut cu 10.000 de euro un credit neperformant de 100.000 de euro, ins­tituția care a achiziționat creanța ar putea recupera de la debitor maximum 20.000 de euro.

Aceste modificări ar putea afecta pe viitor eforturile băncilor de a scăpa de îm­prumuturile cu probleme, în condițiile în care specialiștii nu exclud riscul ca rata acestora să și crească.

Posesori de datorii

Dificultățile de plată ale românilor cu credite la bancă au dus la explozia industriei de NPL-uri, România fiind campioană regională la acest capitol.

• Record. În perioada 2015-2017, băncile din România au vândut un volum-record de NPL-uri, de 6,4 miliarde de euro, cel mai ridicat din regiune. În acest an, un volum de credite neperformante de 2,2 miliarde de euro se află în diferite stadii de vânzare. Anul trecut a fost unul dintre cei mai slabi în ceea ce privește externalizarea împrumuturilor cu probleme. Portofoliile vândute de bănci au avut o valoare nominală de sub un miliard de euro, potrivit datelor Deloitte.
• Perspective. Pentru 2018, perspectivele sunt ceva mai pozitive, însă experții susțin că există o serie de inițiative legislative care ar putea avea un impact însemnat asupra pieței de credite neperformante. Una dintre acestea se referă la limitarea unor facilități fiscale, iar alta la limitarea sumei pe care cumpărătorii creanțelor o pot recupera de la debitori la maximum dublul valorii de achiziție a creditului neperformant. Băncile oferă un discount de până la 90%, ceea ce înseamnă că un credit de 100.000 de euro poate fi cumpărat cu 10.000 de euro.

FOTO: Guliver / Getty Images