Cum poate aduce venituri de cinci milioane de euro un brand românesc de IT, în lipsa specialiștilor

Cristina Dobreanu 26/07/2018 | 14:37 Digital
Cum poate aduce venituri de cinci milioane de euro un brand românesc de IT, în lipsa specialiștilor

Într-un mediu extrem de concurențial, dominat de multinaționale care se întrec săși deschidă centre pe plan local, există și companii autohtone care se luptă cot la cot cu ele pentru spe­cialiștii români din IT. Studiu de caz: Zitec.

Acest articol a apărut în numărul 45 (23 iulie – 5 august) al revistei NewMoney

„Nu am făcut nimic din ceea ce scrie în cartea de antreprenoriat“, spune Ale­xandru Lăpușan (39 de ani), cel care, ală­turi de soția lui, Simona (39 de ani), conduce una dintre cele mai importante firme de dezvoltare de soluții, servicii și produse IT de pe plan local, cu venituri de cinci milioane de euro anul trecut (in­cluzând și granturile europene obți­nute pentru dezvoltarea de produse) și clienți în 14 țări. Dar, în iunie 2003, la 15 ani distanță față de acest moment, lucrurile stăteau complet diferit: fără business plan, fără o bază de clienți, fără contracte pregătite și fără acces la prea multe informații.

„În 2003, când ne-am apucat de treabă, o bună perioadă am mâncat iaurt și merdenele pentru că nu aveam clienți, nu aveam bani. Dar a fost frumos“, își amintește antreprenorul. Chiar și numele s-a născut mai mult dintr-o în­tâmplare. Într-o discuție, soții au glumit și au spus, într-o engleză cu puternic accent estic: „You bring us ză money, we bring you zi tech“. Și așa a apărut Zitec. Pe atunci, soții Lăpușan se aflau într-un birou instalat într-un apartament din zona Universității, iar primul lor angajat a ajuns în companie la aproape jumătate de an de la înființarea ei. „Din când în când mai deschideam ușa la el să vedem dacă mai este acolo“, își amintește Alexandru Lăpușan, care astăzi își privește cei 140 de angajați în noul sediu al Zitec, situat în ansamblul Times New Square, dezvoltat de Vastint.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Și recrutările se făceau, paradoxal, mai greu atunci – nu aveau un departament de HR, iar dincolo de cunoștințele tehnice necesare, pentru soft skills, intervenea intuiția Simonei. „Când nu am ascultat-o, în cele din urmă se dovedea că avusese dreptate“, mărturisește antreprenorul, adăugând că perioada 2003-2010 a fost un fel de MBA pentru ei, fiindcă au învățat de la modul în care trebuie gestionată o firmă până la crearea unei culturi corporatiste și aducerea de clienți. Au avut nevoie de șapte ani să ajungă la o cifră de afaceri de un milion de euro și de încă unul să facă prima investiție – și au făcut-o direct într-un startup din Silicon Valley, Zipongo. Între timp au ajuns la nouă investiții, șapte în afara țării și două în România – editura specializată în benzi desenate HAC!BD și Instant Factoring, prima platformă fintech românească de factoring.

Faptul să sunt o companie românească nu a fost pentru ei un impediment. „Pe zona de consultanță și servicii personali­zate nu există lucrul acesta, nici măcar în statele unde noi, ca țară, nu avem o ima­gi­ne foarte bună, însă oamenii de acolo știu că IT-ul din Europa de Est este de calitate și la un preț mai bun“, explică șeful Zitec, adăugând că există companii, mai ales britanice, care verifică adesea referințele înainte de a lua o decizie. Chiar dacă specialiști de top se găsesc greu, nu au o presiune stringentă a anga­jărilor și au mers mereu după politica pașilor mărunți, dar siguri. Întrebat când crede că va ajunge și Zitec o companie cu 3.000 de angajați, Alexandru Lăpușan răspunde printr-un exemplu: „Acum câ­țiva ani, când eram doar opt oameni în firmă, un client a venit și m-a întrebat care ar fi numărul de angajați cu care aș fi tare mulțumit. Și i-am spus că 16. La ceva timp distanță, ne-am întâlnit din nou, m-a întrebat câți angajați am, i-am spus 46 și m-a întrebat retoric de ce nu m-am oprit la 16“. În momentul de față au 162 de angajați și două sedii – la București și la Brașov. De remarcat că 40% din ei sunt femei. „Sunt foarte multe femei care au curaj să intre în domeniu. Pentru mine nu pot să spun că a fost greu”, afir­mă Simona Lăpușan.

TOT MAI SUS. Totuși, lucrurile par să se complice puțin atunci când vine vorba despre pârghiile de creștere (ale pieței și implicit ale companiei). Pe plan intern, există o nevoie uriașă de digitalizare a firmelor mici, dar și a instituțiilor de stat, însă „creșterea este aproape inexistentă“. Dar chiar și așa, în­cercări există. Zitec a lansat în 2015 Regista, un sistem de arhivare în cloud pentru administrația locală mică, care a ajuns anul trecut la vânzări de o sută de mii de euro și este folosită în 120 de pri­mării și instituții de stat din 36 de județe. „Este plăcut să vezi că sunt primării care își țin documentele în cloud, așa ca în 2018“. Creșterea mai poate veni de la companiile românești care se extind pe pie­țele stră­ine sau prin crearea de produse inovative care să propună soluții  aplicabile la nivel european – prin consorții.

Acesta din urmă este și unul dintre motivele pentru care cei doi antreprenori nu și-au dorit, ca cel puțin pentru moment, participația eMAG în Zitec să treacă de 24%, fiindcă, altfel, pentru a forma con­sorții la nivel european, algoritmul de calcul ar fi fost cu totul diferit. „După, se calculează cifra de afaceri procentual față de grupul din care faci parte”, explică

Alexandru Lăpușan. Iar retailerul online eMAG a avut în 2017 (chiar anul în care a investit în Zitec) vânzări de 890 de mili­oane de euro. Totuși, soții Lăpușan lasă să se înțeleagă că ar putea crește par­ti­cipația eMAG în Zitec. „Este o posibilitate. Rămâne de văzut în viitor în funcție și de obiectivele lor și ale noastre. În momentul de față suntem mulțumiți cu investiția aceasta“, mai spune Alexandru Lăpușan.

(NE)Diversificarea. Poate de aceea nu au fost niciodată dispuși cu adevărat să facă o diversificare către alte domenii. Le-a trecut însă prin minte, mai ales că in­vestiția în alte businessuri decât cel prin­­cipal a devenit o a doua natură printre prietenii lor antreprenori. „La magazine ne-am gândit, inclusiv să luăm și o franciză pentru un brand din străinătate care ne place, dar ne-am dat seama că ne-ar lua foarte mult din timp acest lucru“. Și totuși, pentru ei diversificare înseamnă mai degrabă investiția în startup-uri. „Ești parte din board, din discuții, te bucuri când crește, te superi când are probleme“.

Valoarea pieței de software și servicii IT din România este estimată să ajungă în acest an la peste 4,7 miliarde de euro, însemnând o creștere de aproape 16% față de anul trecut, potrivit datelor ANIS. Creș­terea se va menține și în următorii ani, astfel că în 2020 ar urma să treacă de șase miliarde de euro, mai arată aceleași date. În tot acest peisaj, antreprenorii care au pus bazele Zitec s-ar autodefini „mici, și nu prea“. Alexandru Lăpușan precizează că, luate laolaltă toate firmele din domeniu după cifra de afaceri, Zitec ar fi „între locurile 100-150 la IT. Iar dacă de acolo scoți multinaționalele nu prea rămân multe firme – ceea ce e un lucru îngrijo­ră­tor că nu avem o pătură solidă de firme românești, atât pe zona de produs, cât și pe cea de consultanță. Și piața e mică“, spune antreprenorul. De altfel, din totalul pieței de IT, 73% este reprezentat de firmele cu capital străin, iar restul cu ca­­pital autohton, arată datele ANIS.

Pentru anul acesta, Zitec pregătește lansarea unei aplicații de resurse umane și estimează o cifră de afaceri în jurul a șase milioane de euro. Cât despre planuri pe termen lung și foarte lung, lasă adre­nalina antreprenoriatului să își facă sim­țită prezența.

 

 

Născute în România

Aproape o treime din totalul companiilor de IT din România sunt autohtone. O cifră mică pentru industrie, însă un imbold de creștere, mai ales pentru cei care activează în zona de dezvoltare de software la comandă.

  • Arobs Transilvania. Compania clujeană de soluții software, înființată în 1998 de antreprenorul Voicu Oprean, a ținut recent capul de afiș al presei autohtone, după ce a anunțat achiziționarea companiei olandeze CoSo, care are și o filială în Belgia, evaluate împreună la 1,3 milioane de euro.
  • Net Brinel. Unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții IT, cu sediul tot la Cluj-Napoca și controlat de antreprenorul Marcel Borodi, a avut anul trecut afaceri de aproape 35 de milioane de euro și un profit net de 1,2 milioane de euro.
  • Qualitance. Compania de tehnologie și inovație care dezvoltă produse si platforme digitale, înființată de Ioan Iacob și Radu Constantinescu, doi foști olimpici la matematică, a anunțat o cifră de afaceri de zece milioane de dolari în 2017, în creștere cu 34% față de anul anterior. În ultimii cinci ani, compania a crescut cu peste 300%, iar pentru anul acesta, aceasta și-a propus să mai accelereze cu încă 20%.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.