Cum își va reveni piața locală de capital după ce în doar câteva luni a pierdut tot ce câștigase anul trecut

Economiștii vorbesc despre o revenire a economiei în formă de V, un model pe care lumea nu l-a „trăit“ până acum. Bursele, în schimb, îl cunosc prea bine.
Piața locală de capital a pierdut în doar câteva luni tot ce câștigase în 2019, an care a marcat cele mai bune performanțe ale Bursei de Valori București (BVB) de la criza financiară. Anul trecut, capitalizarea bursei a consemnat un avans de 23,4%, până la valoarea de 37,8 miliarde de euro.
Progresul a fost susținut de creșterea economiei locale peste nivelul altor state europene, de particularitatea randamentelor foarte mari oferite de companiile listate (unde „tonul“ este dat de companiile de stat, obligate prin lege să distribuie profitul acționarilor), dar și de veștile încurajatoare privind trecerea la statutul de piață emergentă.
Indicii bursieri au atins maximele ultimului deceniu, iar dividendul indicelui BET-TR a fost substanțial, de 8%, mult peste cel din alte țări.
Raportată la PIB, piața de capital din România a ajuns la 17,9% anul trecut, un procent încă inferior celor al piețelor bursiere din Croația, Grecia, Cehia sau Ungaria. Un alt punct slab a fost lipsa listărilor pe piața principală, în contextul în care numărul de emitenți a scăzut ca urmare a delistării companiilor Oltchim, Boromir, Amonil Slobozia și Petrolexportimport.
Izbucnirea și răspândirea pandemiei de COVID-19 au șters practic performanța aceasta. BVB a pierdut în primele trei luni ale anului 34%, respectiv 13 miliarde de euro, din capitalizarea bursieră, potrivit raportului „Multiplii de evaluare ai Bursei de Valori București și ai pieței locale de M&A“, realizat de PwC România. Indicele BET a scăzut cu 25% din ianuarie și până la sfârșitul lunii martie, după o creștere de 35,1% în 2019. Indicele BET-TR, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 17 acțiuni la bursă, a consemnat o scădere similară, după un avans semnificativ, de 46,9%, anul trecut.
„Pe fondul deprecierii masive a acțiunilor, constatăm că, în luna martie, atât volumul, cât și valoarea tranzacționată prezintă o creștere de aproximativ două ori comparativ cu luna decembrie 2019“, punctează Sorin Petre, partener al companiei de consultanță și audit. La nivelul primului trimestru din 2020, valoarea zilnică a tranzacțiilor a fost de 11,5 milioane de euro, iar valoarea totală a tranzacțiilor pe toate tipurile de instrumente financiare a depășit 740 de milioane de euro, reiese din rapoartele BVB.
O șansă neașteptată
La începutul lunii aprilie, agenția FTSE Russell a confirmat reclasificarea României ca piață emergentă, în cadrul revizuirii interimare din acest an. BVB va fi inclusă oficial în indici în septembrie, în situația în care se va dovedi eligibilă, acest lucru fiind determinat pe baza datelor de tranzacționare de la jumătatea anului.
Revizuirea din septembrie va analiza lichiditatea individuală a companiilor monitorizate (opt companii românești ce îndeplinesc criteriile de dimensiune ale FTSE Russell) în perioada iulie 2019 – iunie 2020.
Pentru ca o companie să îndeplinească criteriul de lichiditate, aceasta trebuie să aibă o lichiditate mediană lunară de cel puțin 0,05% pentru minimum 10 din 12 luni. Măsurarea lichidității, conform metodologiei FTSE Russell, se realizează pentru fiecare companie ca raport între mediana lunară a volumelor tranzacționate zilnic și numărul de acțiuni free float.
Paradoxal, criza generată de pandemie a dus la o creștere semnificativă a tranzacțiilor de la BVB. În luna martie, spre exemplu, valoarea totală a acțiunilor tranzacționate a fost de 326,6 milioane de euro, în creștere cu circa 90% față de aceeași lună a anului trecut.
Valoarea medie a tranzacțiilor zilnice din acest an, raportată la ședințele de până acum, este de 11 milioane de euro, față de 8,1 milioane de euro, media zilnică din 2019. Este al doilea cel mai ridicat nivel de după 2014, când a avut loc listarea companiei Electrica (11,7 milioane de euro), respectiv 2007 (16,6 milioane de euro).
Acum, BVB monitorizează cu atenție două companii, cu șanse mari de a asigura succesul trecerii pieței de capital în rândul celor emergente: Banca Transilvania și Nuclearelectrica.
„Pe baza calculelor noastre și a valorilor curente privind numărul de acțiuni considerate free float, la sfârșitul lunii martie 2020, două companii românești sunt pe cale să fie incluse în indicii de Piață Emergentă ai FTSE Russell, respectiv Banca Transilvania (TLV) și SN Nuclearelectrica (SNN). Acestea ar trebui să îndeplinească în continuare criteriile de lichiditate, în următoarele trei luni“, susțin reprezentanții bursei.
Astfel, Banca Transilvania trebuie să asigure o lichiditate mediană zilnică de cel puțin 2,1 milioane de acțiuni pentru încă două luni, în timp ce Nuclearelectrica trebuie să asigure o lichiditate mediană zilnică de cel puțin 27.000 de acțiuni pentru cele trei luni rămase, până în iunie 2020.
În viață
În ciuda turbulențelor, companiile au găsit investitori pe piața locală de capital. Vivre Deco, unul dintre cei mai mari retaileri online de mobilă și decorațiuni din Europa Centrală și de Est, a emis obligațiuni în valoare de 3,4 milioane de euro, care au intrat la tranzacționare pe 10 aprilie. Acționarii Patria Bank, instituție de credit deținută în proporție de 83,2% de fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), au aprobat recent emiterea unor obligațiuni în cuantum de 10 milioane de euro. Integratorul local de soluții IT&C Bittnet Systems a închis cu succes operațiunea de majorare de capital desfășurată în martie și aprilie, prin care a strâns 9,2 milioane de lei de la investitori prin emiterea de noi acțiuni.
După căderea abruptă care s-a produs în principal în luna martie, piața bursieră părea să dea semne de revenire, urmând trendul piețelor mai mari din Vest. Reacția pozitivă a investitorilor a fost pusă pe seama măsurilor fără precedent anunțate de guverne și bănci centrale deopotrivă pentru sprijinirea economiei și relansarea ei după depășirea crizei sanitare provocate de noul coronavirus.
„Niciun stat nu are capacitatea de a lupta simultan cu o criză sanitară și cu una economică. Economia României are nevoie urgentă de pachete de măsuri și de stimuli care să-i permită să se redreseze rapid și să fie competitivă“, a declarat Radu Hanga, președintele BVB, la sfârșitul lunii martie. El a subliniat că, deși indicatorii economici și macroeconomici nu sunt încă foarte pesimiști, economia locală are nevoie de măsuri fără precedent ca amploare și extindere, astfel încât redresarea activităților economice să nu fie pusă sub semnul întrebării.
Și cum o criză nu vine niciodată singură, bursa locală continuă să fie afectată de evoluțiile externe, cea mai recentă fiind prăbușirea prețului petrolului. Asta, în condițiile în care energia este amplu reprezentată pe piața bursieră din România. „BVB prezintă un grad ridicat de concentrare a companiilor listate, top cinci companii reprezentând circa 65% din capitalizarea bursieră totală. Cele mai importante companii sunt cele care operează în sectorul de petrol și gaze, servicii financiare și energie electrică“, se arată în studiul realizat de PwC.
Volatilitatea va continua să fie ridicată, deoarece bursele sunt primele care reacționează la vești proaste. Dar și la cele bune.
Roșu pe linie
Una dintre cele mai severe crize de sănătate publică a trimis în teritoriu negativ toți indicii principali ai burselor din Uniunea Europeană, la finalul primului trimestru.
- VITEZĂ. Piețele de capital au mai traversat perioade de criză în trecut, însă amplitudinea și viteza de corecție raportate la maximele atinse anterior au fost fără precedent, notează specialiștii BVB.
- PIEȚE EXTERNE. La sfârșitul primului trimestru, indicele DAX (Germania) înregistra -25%, indicele CAC 40 (Franța) -26%, FTSE MIB (Italia) -27%, IBEX 35 (Spania) -29%. În regiunea Europei Centrale și de Est, scăderile au fost de 28% în Ungaria și de 30% în Polonia. Indicele BET al Bursei de Valori București (BVB) a scăzut cu 23,6% la finalul lunii martie.
- PREVIZIUNI. Noile prognoze ale Fondului Monetar Internațional indică o contracție a economiei românești cu 5% din PIB în 2020, respectiv o contracție de 3% din produsul intern brut la nivel mondial. Pe de altă parte, măsurile anunțate de multe state și bănci centrale sunt fără precedent și ar putea ajuta la o revenire în formă de V, în 2021. Chiar dacă PIB-ul global nu va reveni la nivelul de dinainte de criză, guvernele speră să salveze o parte cât mai consistentă a economiei.
Acest articol a apărut în numărul 89 al revistei NewMoney
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper