Piața de carte învață să treacă peste efectele provocate de criza COVID-19

Senica Micu 25/05/2020 | 11:26 Financiar
Piața de carte învață să treacă peste efectele provocate de criza COVID-19

Indiferent cât de greu va fi anul, piața de carte nu va muri. Pentru că, spun re­pre­zentanții AER, întotdeauna se va mai găsi cel puțin un om care să vrea să ci­tească. Și cel puțin un editor care să-și dea seama ce carte i-ar plăcea acelui om să citească.

(Acest articol a apărut în numărul 90 al revistei NewMoney)

Ce se va întâmpla cu piața românească de carte în 2020? Vom asista la falimente în rândul editurilor? Sau al librăriilor? Cine și cât își va mai permite să susțină o inves­tiție care are legătură cu această industrie? Instalată peste noapte, criza COVID-19 a în­semnat „o cădere cu aproximativ 70% a pieței de carte într-o singură lună (15 martie – 15 aprilie), imediat după ce librăriile au fost închise“, susțin jucătorii din domeniu. Nume precum Diverta sau Cărturești au tras obloanele, reinventân­du-se din mers sau așteptând vremuri mai bune.

„Piața de carte din România era de circa 60-65 de milioane de euro anual, la care se adăugau aproximativ 35-40 de milioane de euro reprezentând manualele, auxiliarele educaționale și edițiile de chioșc. Nu cred că ne vom mai întâlni prea curând cu aceste niveluri, deoarece scăderea de anul acesta va fi aproape sigur de două cifre“, spune Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România (AER).

Într-un scenariu pesimist trasat peste 2020, dacă se va ajunge la o scădere de 50% a pieței până la finalul anului, crede acesta, „ar fi ceva catastrofal“, cu atât mai mult pentru editurile mici și medii. De altfel, într-o scrisoare deschisă din 19 martie, AER a solicitat guvernului să sprijine acest domeniu prin aplicarea unor măsuri care să mențină activitatea pe linia de plutire. Pentru că e sigur că vânzările din online ale librăriilor nu le vor compensa nici pe de­parte pe cele din offline.

Piața de carte s-a prăbușit

Făcând o comparație cu criza din 2009, Mitrică spune că aceasta „s-a instalat gradual, astfel că mulți dintre editori au luat măsuri de adaptare, de restrângere a activității și a costurilor și au putut supraviețui“. Dar chiar și așa, „fără niciun sprijin din partea statului“, revenirea la nivelul cifrelor de afaceri de dinainte s-a produs abia după zece ani, când „românii au ajuns la confortul financiar necesar ca să cumpere cărți la nivelul din 2008“.

În noul context, criza economică s-a instalat brusc, luând pe nepregătite întregul mediu de business, nu doar editurile și li­bră­riile. „În două săptămâni, piața de carte s-a prăbușit cu 2/3 și nu dă semne că ar putea să-și revină prea curând: librăriile nu știm când se vor deschide și, oricum, oamenii nu vor mai aloca aceleași sume pentru achiziția de carte – sume care sunt la trei euro/locuitor/an, cele mai mici din toată Uniunea Europeană –, în lipsa unui sti­­mul de la nivel guvernamental“, adaugă directorul executiv al AER.

Unul dintre cele mai sugestive exemple este rețeaua Cărturești, care a închis la ju­m­ătatea lunii martie toate cele 37 de li­bră­rii pe care le are la nivel național, în con­di­țiile în care majoritatea acestora funcțio­nau în malluri. „Situația aceasta nu ne afec­tează doar pe noi, ci un întreg lanț de furnizori – aproximativ 1.500 în România – și colaboratori: edituri, autori, organizatori de evenimente, artiști grafici sau agenții de comunicare. În ultimele zile, li­brăriile noastre au rămas fără cititori, lan­sările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat“, explicau în 18 mar­tie reprezentanții Cărturești, citați de Profit.ro.

Între timp, aceștia au găsit un nou canal de vânzare în offline, anunțând la finalul lunii aprilie un parteneriat cu lanțul de supermarketuri Mega Image (rețea cu aproxi­mativ 800 de magazine), potrivit Adevarul.ro. Primul stand Cărturești, cu aproape 300 de titluri, a fost amplasat în Mega Image Concept Store Băneasa.

„Anual, în librăriile românești intră până în 10.000 de titluri noi, dar situația nu va mai fi la fel în 2020, pentru că multe titluri au fost deja amânate sau chiar anulate. Avem nevoie de librării, de lansări, de târguri de carte pentru că suntem oameni, nu mașini cu decizii de achiziție preinstalate“, punctează Mihai Mitrică.

Și lanțul de librării Diverta, controlat de omul de afaceri Octavian Radu, cu aproximativ 30 de unități în plan local, trece printr-o situație similară, cu toate punctele din offline blocate. Datele AER arată că România avea aproape 250 de librării la nivel național înainte de această criză, cifră despre care directorul executiv al aso­­ciației spune că reprezintă „un record ne­gativ ca număr de librării/100.000 de locui­tori în UE“.

„Fără librării fizice, este imposibil să avem o piață de carte. Investiția într-o li­brărie este una lipsită de orice stimul economic din partea statului. Și e nevoie de cel puțin doi ani, în condiții normale de piață, ca să poți impune o librărie. Cine credeți că mai e dispus la așa ceva zilele astea?“, se întreabă retoric Mihai Mitrică. Potrivit spuselor sale, România este în cea mai proastă situație din UE în ceea ce pri­vește infrastructura de promovare și co­mer­cializare a cărții, tocmai pentru că „efor­turile de gestionare a pieței au fost făcute exclusiv din investițiile actorilor ei“.

Punct de sprijin în online

În timp ce unii se re­in­ventează, alții se duc agresiv în online, mișcare ce nu va compensa însă scăderea dramatică din comerțul tradițional de carte. „Retailul online ajunsese înainte de criză la circa un sfert din cifra de afaceri a pieței. Acum, vânzările pe acest segment au crescut, dar nu au adăugat decât un maximum de 10% cifrei de afaceri a pieței, și asta mai degrabă în zona bestsellerurilor“, oferă Mitrică un prim indiciu. Cei mai câștigați par să fie cei care erau deja bine repre­zen­tați pe acest segment, precum Elefant.ro și Libris.ro. Cu precizarea că Elefant nu este un simplu vânzător de carte, ci un mall online, cu mai multe categorii de produse.

„Vânzările au crescut cu 30% față de pe­r­i­oada similară a anului trecut, iar o creș­tere se înregistrează și pe valoarea coșului de cumpărături. Aceste creșteri se explică prin închiderea librăriilor fizice, care au o pondere de peste 70% din piața de carte. Din păcate, perioada aceasta nu este una bună deoarece creșterile din online nu aco­peră scăderea din offline“, punctează Laura Țeposu, director de dezvoltare și fondator al Libris.ro, o afacere 100% româ­nească înființată în urmă cu mai bine de un deceniu.

Potrivit acesteia, orientarea tinerilor că­tre achizițiile online de carte a dus la creș­teri semnificative pentru anumite categorii precum „Young Adult“ (+110%) și „SF&Fan­tasy“ (+145%). „Cu siguranță urmează o scă­­dere a puterii de cumpărare, ce se va re­simți în perioada următoare inclusiv în ceea ce ne privește. Nu cred că vom mai păstra până la sfârșitul anului acest trend ascendent, dar cred că vom încheia anul cel puțin la nivelul celui precedent“, com­ple­tează Laura Țeposu. Libris.ro a raportat afa­ceri de peste 11 milioane de euro în 2019.

„Probabil că retailul online va câștiga o cotă tot mai mare dintr-o piață tot mai mică. Creșterea online-ului poate să aibă și cel puțin un efect benefic: poate își aduce aminte cineva că livrările se fac inclusiv cu Poșta Română, care este obligată prin lege să ofere tarife reduse cu 50% pentru coletele cu cărți. Sunt multe oportunități de descoperit în această criză economică; și multe cărări strâmbe de îndreptat“, mai spune Mitrică.

Și Elefant.ro, business de peste 36 de milioane de euro în 2019, a accelerat anumite etape în procesul de dezvoltare, lansând recent „soluția Elefant Marketplace“, un instrument prin care atât micile companii cu profil comercial, cât și retailerii mai mari se pot alătura ca parteneri pentru a be­neficia de această platformă. „Partea de online, dacă ar fi pe timp de pace, aș spu­ne că merge excepțional. Numai că eu am un principiu pe care mi l-am implantat la nivel psihologic: tot ce este mai mult de 10 procente, fie scădere, fie creștere, mă în­gri­jorează. Astăzi, creșterile acestea exponențiale nu cred că sunt sustenabile în domeniul online. Elefant crește cu 50% în perioada aceasta, deci nu e sustenabil. Ca și cum nu e bine să te bucuri de creș­tere pe timp de război“, a declarat recent Ion Sturza, proprietarul Elefant.ro, într-un interviu pentru NewMoney.

Cu toată această degringoladă din piață, ce se va întâmpla în cele din urmă cu editurile? Răspunsul vine tot de la directorul executiv al AER, care spune că „vor supra­viețui“, chiar dacă nu toate și nu cu ace­leași scheme de personal și planuri editoriale.

„Erau, înainte de criză, circa 200 de edituri active, pe care le găseam în librării, la Bookfest și la târgurile de carte. Probabil, unora le va fi imposibil să își revină după cele întâmplate în ultimele săptă­mâni. Deblocarea plăților de la distribui­tori către editori, pentru cărțile vândute în noiembrie-decembrie 2019 și care erau sca­dente la plată în martie, ar reuși să mai aducă puțin oxigen în piață“, adaugă acesta. Și mai bine spus, „în lipsa unor mă­suri con­crete de sprijin din partea statului, primele și cele mai lovite vor fi editurile mici, ale căror titluri de nișă susțin întreaga vitrină editorială“.

Acest articol a apărut în numărul 90 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper

Senica Micu are o experiență de peste zece ani în presa de business. A scris pentru mai multe publicații, precum Forbes, Money Express și Capital, realizând interviuri cu lideri de companii și antreprenori. În paralel, a coordonat diverse proiecte editoriale și s-a implicat în organizarea unor evenimente. În 2011, a câștigat unul dintre marile premii ale concursului „Tânărul Jurnalist al Anului”, inițiat de Freedom House România.