Noua economie pătrunde tot mai mult în viața noastră. Sunt și vor fi gesturi tot mai simple pe care în calitate de consumatori le vom face asistați de aplicații informatice. Un studiu al companiei de consultanță PwC România arată că impactul tehnologiei asupra economiei românești va fi important. Estimările arată că în următorii 10 ani vor fi desființate aproximativ 275.000 de locuri de muncă. Există și o veste bună – schimbările aduse de noua economie vor putea crea și 325.000 de noi locuri de muncă.
Rămâne de văzut dacă oportunitățile vor fi fructificate. Pentru că obiceiul românesc este ca pierderile să fie certe, iar beneficiile, nesigure. Tot studiul PwC arată că, vrem sau nu, noile tehnologii ajung și în România, deci impactul asupra forței de muncă va exista inevitabil. Doar că, pentru a se ajunge să se creeze noi locuri de muncă, există și un mare „dacă“, și anume în ce măsură școala românească reușește să pregătească absolvenți care să poată lucra după rigorile noii economii. Adică, este nevoie de absolvenți de liceu și de învățământ universitar axați pe științele exacte, domenii care se bucură de un interes în scădere în învățământul românesc.
Cazul trotinetelor. Despre noua economie este vorba când vedem cum Bucureștiul s-a umplut de trotinete. Firmele care oferă trotinete pentru închiriat sunt de fapt companii de tehnologie. Ele au dezvoltat un întreg sistem informatic care permite localizarea trotinetei, preluarea dintr-un punct al orașului și abandonarea acesteia unde dorește beneficiarul. Și astfel, ajungem să vedem trotinetele oriunde în oraș, rezemate de un pom sau lăsate, parcă, de izbeliște, într-o parcare. Toată această flexibilitate este posibilă datorită aplicațiilor informatice. Tot despre sisteme informatice este vorba și la companiile de ride-sharing, acolo unde, dincolo de discuțiile încinse legate de reglementare, un lucru este cert: tot mai multe companii de ride-sharing intră pe piața românească, formând deja un mediu concurențial tot mai intens. Faptul confirmă studiile de piață care arată că firmele de ride-sharing sunt complementare și nu neapărat concurențiale cu cele de taxi clasic. Ca și în alte domenii, noua economie vine să diversifice și să crească piața, nu să o acapareze. Cel puțin, deocamdată.
Noua economie va aduce și schimbări fundamentale, precum mașinile autonome, care se conduc fără șofer. Pentru ca acest lucru să aibă loc la scară largă, este nevoie să se întâmple altceva înainte – aplicarea tehnologiei 5G. Noua tehnologie va permite dezvoltarea fără precedent a ceea ce numim acum Internet of Things, adică legarea prin internet a bunurilor casnice și a celor publice de utilizatorii lor direcți. Doar tehnologia 5G poate să dezvolte toate aceste aplicații.
Cel mai șocant exemplu este anunțul recent al companiei Facebook de lansare a unei monede proprii, numită libra. Lucrurile se complică în materie de monede virtuale, pentru că libra nu se compară cu bitcoin. Măcar din două motive. Primul este că libra are două miliarde de utilizatori potențiali. Al doilea este că Facebook a făcut mișcarea inteligent. Nu este propria monedă, ci a mai multor parteneri, nume importante pe piața de tehnologie. Intenția Facebook este de a atrage în total 100 de parteneri, mișcare inteligentă care oferă forță proiectului și care îl face mai rezistent în fața viitoarelor încercări prin care va trece. Iar ele nu întârzie să apară. Unii bancheri centrali au atras deja atenția asupra nevoii de reglementare a viitoarei monede anunțate de Facebook. Ei au înțeles primii că o monedă cu două miliarde de utilizatori se poate transforma rapid într-o monedă care contează.
Două curente. Marea problemă este că noua tehnologie vine de foarte multe ori pe un teren virgin. Fără reguli și fără reglementări. De aceea, vedem trotinete mergând și pe trotuar, și pe carosabil, vedem dispute dure între societățile de taximetrie clasică și companiile care furnizează servicii de ride-sharing sau, mai complicat, între Facebook și bancherii centrali. Sunt deja două curente de gândire. Unul crede că noua tehnologie trebuie reglementată, al doilea exclude regulile sau, în orice caz, regulile de tip vechi. Dacă vom încerca să reglementăm noua economie după vechile tipare, nu se va ajunge nicăieri, pentru că în multe cazuri modelul de business al noilor companii se bazează tocmai pe lipsa de reglementare sau, mai bine spus, pe reglementări adaptabile. Bineînțeles că mizele sunt diferite. Una este să impui în lege ca trotinetele să meargă doar pe carosabil sau doar pe pistele pentru biciclete, alta, să reglementezi moneda libra pe care o va lansa Facebook.
Că ne place sau nu, noua economie se insinuează în viața noastră. În funcție de situație, ne face viața mai ușoară sau imposibilă. Specialiștii spun că nu ne putem opune. Schimbările sunt atât de rapide și atât de profunde, încât vom fi obligați să ne adaptăm sau „să murim“. Este o realitate dură, mai ales pentru cei din generația de vârstă medie sau de vârsta a treia. Dar tăvălugul noii economii vine și va fi imposibil de oprit.
