Cum influențează prima de 10.000 de euro acordată prin programul Rabla vânzările de mașini electrice

Acest articol apare în numărul 19 (10-23 iulie) al revistei NewMoney

Prima de 10.000 de euro acordată de Ministerul Mediului bagă în priză vân­zările de maşini electrice, iar comenzile înregistrate în două luni depăşesc deja livrările din tot anul 2016. Totuși, viito­rul maşinii electrice în România rămâne greu de anticipat, cu multe semne de întrebare şi relativ puţine răspunsuri.

Cu obiec­ti­vul declarat de reducere a po­luării, Mi­nis­terul Mediului lansa anul trecut primul program de susţinere a vânză­rilor de ma­şini electrice, sub forma unui voucher de 4.500 de euro la achiziţia unei astfel de maşini.

Programul nu a avut succesul așteptat, dar, odată cu majorarea la 10.000 de euro a sumei în acest an, a crescut mult şi inte­resul potențialilor cumpărători, mai ales că nu este nevoie de casarea unui autovehicul vechi pentru acordarea sprijinului.

NEVOIA DE SUSȚINERE. Rabla Plus 2017 a demarat în mai, iar Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a acceptat într-o primă fază 38 de dosare depuse de companii, pentru aproape 120 de maşini, din care 113 pur electrice şi 5 electrice hibrid. După doar câteva zile (la 27 iunie), AFM a transmis New­Money că au fost depuse 59 de dosare.

Anul trecut, în România s-au vândut 167 de maşini electrice, din care 65 au fost BMW, 37 Mercedes-Benz, iar 25 Volkswagen, arată datele Aso­ciaţiei Producă­to­rilor şi Importatorilor de Automobile. „Cu siguranţă vom depăşi performanţa de anul trecut şi dorim să rămânem lider autoritar al pieţei de automobile electrice. Odată cu lansarea Rabla Plus avem deja (spre finalul lunii iunie, n.r.) 40 de comenzi şi primele dosare acceptate“, spun pentru NewMoney reprezentanţii BMW.

Cel mai căutat model din gama BMW este i3 cu bateria de 94Ah, un model cu o autonomie reală (comunicată de utilizatori) de circa 200 de kilometri, care poate fi cumpărată prin Rabla Plus la un preț de circa 28.000 de euro, cu TVA inclus.

Reprezentanţii BMW România spun că piaţa de automobile electrice este în continuare foarte volatilă şi captivă măsurilor de susţinere adoptate la nivel guvernamental şi local. Este nevoie, spun ei, de pre­dic­tibilitate şi de un program transparent şi multianual, esenţial pentru normalizarea pieţei. În opinia lor, se impune pe termen mediu un plan de eliminare gra­duală a subvenţiei, astfel ca piaţa să fie liberă şi stabilă.

„O piaţă predictibilă poate încuraja, de asemenea, şi dezvoltarea de infras­truc­tură, oferind încredere investitorilor pentru proiecte mai ample. În plus, credem că măsurile de susţinere a pieţei pot fi com­pletate de autorităţile locale. Sunt multe măsuri cu costuri minime care pot încuraja utilizarea automobilelor electrice, de exemplu acces gratuit în parcări sau acces pe benzile de transport în comun“, explică cei de la BMW.

IMAGINE ȘI PRAGMATISM. Mașinile electrice au două atuuri – nu poluează şi au costuri de alimentare mici –, dar și cel puțin două mari minu­suri – preţurile mari de achiziţie faţă de vehiculele convenţio­nale şi autonomia deficitară, combinată cu lipsa stațiilor de încărcare.

În aceste condiții, cine sunt cei care le cumpără? „Avem mai multe achiziţii de flote din partea unor companii care vor să fie tot mai prezente cu o comunicare pe partea eco. În plus, BMW i3 este deja în utilizarea mai multor flote de shuttle sau servicii car sharing şi interesul pentru astfel de iniţiative este tot mai mare“, schițează un portret-robot cei de la BMW.

De altfel, cele mai multe comenzi prin Rabla Plus au venit la debutul programului din partea companiilor de închirieri auto: City Car şi MLS, ambele din Timi­şoara, vor împreună 35 de maşini, iar Reno­vatio Mobility, din Ilfov, 19.

Cristian Cojocaru, sales manager la Autovit.ro, spune că, atunci când este vorba de achiziţia unei maşini, în general românii sunt aspiraţionali şi oportunişti, în limitele maxime ale bugetului de care dispun. „Chiar dacă în zona maşinilor premium alegerea rămâne în mare parte emo­ţională, strâns legată de valorile brandului ales, putem afirma că după 2009 românii au devenit mult mai pragmatici. Un indicator relevant al acestui comportament îl reprezintă faptul că piaţa de maşini noi va atinge 45-50% faţă de valoarea înregistrată în 2008 abia în decursul anului viitor, în cea mai mare parte datorită achiziţiilor efectuate de companii pentru schimbarea flotelor”, arată el.

În momentul de față, maşinile electrice au o pondere total nesemnificativă din piața locală, ajungând la 1% la final de 2016, dacă sunt calculate împreună cu cele hibrid (vândute anul trecut în 1.016 unităţi). Ponderea celor două categorii este însă în urcare, de la un 0,5% în 2015.

În primele cinci luni ale anului în curs s-au vândut 60 de unităţi electrice şi 657 hibrid, cu o cotă cumulată de 1,6%.

Cojocaru de la Autovit.ro se aşteaptă ca vânzările de automobile electrice pe baterie să rămână în următorii ani la o cotă nesemnificativă în România, din cauza limitărilor tehnice (autonomie re­dusă) şi a infrastructurii naţionale mo­deste, care nu poate susţine transportul pe distanţe lungi.

„Per ansamblu, din întreaga piaţă de vehicule electrice, ponderea cea mai im­portantă ne aşteptăm să o deţină, în ur­mă­torii ani, segmentul maşinilor hibride, în special cele HEV (Hybrid electric vehicle), urmate de PHEV (plug-in hybrid elec­tric vehicle). Vom asista la o continuă creştere a cotei lor de piaţă, dar în urmă­torii trei ani nu se întrevede ca această cotă să fie una semnificativă în totalul pieţei auto“, mai spune acesta.

Două schimbări ar putea marca însă decisiv primii „paşi“ mari ai mașinilor electrice în România – scă­derea prețurilor și îmbunătățirea rețe­lei de stații de în­cărcare.

Diferenţa de preț faţă de maşinile alimentate cu carburanţi fosili s-a redus oricum semnificativ în ultimii ani, iar un stu­diu Bloomberg arată chiar că maşinile electrice ar putea ajunge să fie mai ieftine decât cele pe benzină – atât în Europa, cât şi în SUA – mai devreme de anul 2025.  Renault, producătorul maşinii electrice Zoe, anticipează că rocada prețurilor s-ar putea produce chiar mai repede, în 2020.

În ceea ce privește rețeaua de „benzi­nării electrice“, proiectele anunțate de diverse companii  sau autorități locale pot schimba cu adevărat situația actuală, dar nu mai devreme de 2019-2020.

Până atunci însă, „tabloul“ electric din România are destul de puține componente – un parc de circa 400 de maşini și o hartă subţire cu staţii de reîncărcare. Dar şi un program naţional cu o primă în sfârșit atractivă.

FOTO: Guliver / Getty Images