Cum grăbește epidemia COVID-19 digitalizarea în industria de sănătate

Criza medicală a arătat cât de vulnerabil este sistemul de sănătate dacă jucă­torii de pe această piață nu au procedurile de business digitalizate. Furnizorii de aplicații pentru domeniul medical spun că acum e momentul ca antrepre­norii implicați în acest sector să se gân­dească la automatizarea proceselor de business.

„Ne place sau nu, trebuie să ne adaptăm la noile condiții“, spune Marius Ciupercă (41 de ani), chief executive officer (CEO) și acționar minoritar la Setrio Soft, furnizor de software pentru farmacii și alte afa­ceri din zona de sănătate, dar și un busi­ness care nu a fost afectat de criza sa­nitară provocată de pandemie. De altfel, antreprenorul spune că a avut destul de mult de lucru în această perioadă, pen­tru că numeroase aplicații ale clienților com­paniei au necesitat mici ajus­tări, în con­dițiile în care în perioada de lockdown au fost modificate mai multe re­guli, inclusiv pentru farmacii, cabinete me­dicale sau depozite de medicamente.

Setrio Soft estimează pentru anul acesta un avans de 15% al cifrei de afa­ceri, care a ajuns anul trecut la trei milioane de euro. Și are toate șansele să ajungă la creș­terea pe care și-o propune, pentru că anul acesta are de gând să vândă progra­mele sale software și în afara țării sau să creeze produse compa­tibile cu piața ex­ternă. Dar până atunci, în contextul pandemiei de coronavirus, continuă să își mențină ritmul de creș­tere pe piața locală.

Aplicație de necesitate

„În industria de sănătate, atât în cazul farmaciilor, cât și în cel al medicilor, ve­ni­turile au scăzut cu circa 20%“, rezumă Marius Ciupercă impactul pandemiei asupra pie­ței. În aceste condiții, explică el, companiile din domeniu trebuie să fie mai atente la costuri. Și a decis să le ajute în acest sens, oferind gratuit implementarea aplicației „Eficiența 2020“, un instrument care le oferă antreprenorilor diferite infor­mații despre businessul lor.

Concret, aplicația poate monitoriza acti­vitatea angajaților, dar poate oferi infor­mații și despre situația stocurilor, în cazul farmaciilor sau al depozitelor de medicamente. „Aplicația te poate avertiza când expiră un anumit medicament. Sunt produse care costă și 10.000 de euro, iar dacă au expirat poți să pierzi câștigurile pe o lună“, detaliază Marius Ciupercă.

În momentul de față, spune acesta, vân­zările de softuri nu sunt spectaculoase, pen­tru că mulți antreprenori din industria de sănătate au fost mai atenți la supravie­țuire și nu au făcut investiții în perioada de lockdown. Însă este convins că investițiile, în special cele în tehnologie, vor apărea în curând. Argumentează că, începând cu iunie, s-a observat un interes pentru achi­zi­ția de softuri pentru farmacii sau cabinete și clinici medicale.

În plus, spune Ciupercă, încă există destule farmacii care utilizează softuri mai ve­chi, de acum zece ani, iar în noile condiții de consum vor solicita programe mai performante care să le permită inclusiv reduce­rea costurilor.

Externalizarea

Următoarea mare pro­vocare pentru Setrio este ieșirea pe pie­țele externe. Se uită către țările din vestul Europei și către Statele Unite. „Am fost în Silicon Valley la începutul anului, dar a venit pandemia și a trebuit să ne con­cen­trăm pe partea de suport pentru clienții noștri“, precizează antreprenorul. Spune că în Statele Unite, de exemplu, caută par­teneri care să-l ajute să-și facă intrarea, adău­gând că are produse mai ieftine și mai bune decât cele de pe piața americană.

Dar tot el menționează că este foarte difi­cilă intrarea cu produse proprii pe o piață care se așteaptă de la companii din România să lucreze în sistem outsourcing. A încercat să meargă și către Est, în Repu­blica Moldova, de exemplu, dar a consta­tat că este o piață extrem de ieftină și „nu te poți poziționa așa încât să fii și sustena­bil“.

Înainte de izbucnirea pandemiei, Setrio avea în dezvoltare un produs pe care să-l ofere și pieței externe. Este vorba despre Setrio Chain, o aplicație care să ajute pacientul să urmeze un tratament prescris de medic. „Potrivit studiilor noastre, undeva la 30-50% din pacienți nu urmează tratamentul corect“, spune Marius Ciu­percă. În astfel de cazuri, aplicația Setrio nu doar că îi indică pacientului pașii co­recți pe care trebuie să-i urmeze în peri­oa­da tratamentului, dar și înregistrează un istoric al bolilor acestuia și al modului în care le-a tratat. Spune că, în acest caz, are o problemă cu funcționalitatea softului, în sensul în care nici cei care dezvoltă apli­cația nu ar trebui să aibă acces la infor­mațiile despre problemele medicale ale unui pacient, dar că va lămuri și acest detaliu în scurt timp.

Cu pași mici

Setrio are o experiență de 16 ani pe piața aplicațiilor pentru industria de sănătate. Povestea companiei a început în 2004, când a pus la dispoziția medicilor BizMedica, o aplicație prin care cabinetele erau legate de sistemul informatic al Casei de Sănătate. Până în acel moment, Marius Ciupercă fusese angajat la distribuitorul de medicamente Farmexpert, unde a înce­put ca programator, ajungând apoi director IT.

De altfel, a înființat Setrio împreună cu acționarul majoritar al companiei Farmexpert, Eugen Banciu – acesta din urmă este în momentul de față acționar majoritar, cu 60%, restul de 40% fiind controlat de Ciu­percă. Farmexpert a fost și primul mare client al Setrio, care avea să dezvolte apli­ca­­țiile BizPharma și BizDepozit, destinate farmaciilor, respectiv distribuitorilor de me­dicamente. „Farmexpert ne-a ajutat inclusiv cu partea de distribuție a softului nostru prin farmaciile cu care lucra“, po­ves­tește Marius Ciupercă. Ulterior, Eugen Banciu a vândut Farmexpert și a devenit acționar majoritar al farmaciilor Dona.

În prezent, 50% din businessul Setrio este reprezentat de contractele cu farmaciile, 25% este acoperit de cabinetele și cli­nicile medicale, 15% din operațiuni sunt derulate cu depozitele de medicamente, iar restul de 10% merge către zona de servicii IT pentru clienții din industria de să­nă­tate. Operațiunile Setrio sunt conduse de la București, dar are sedii secundare, la Ploiești, Brașov și Bacău, unde se dezvoltă produse ale companiei. Pentru o mai bună reprezentare în țară, Setrio dispune și de 20 de parteneri locali, cam unul la două județe. Aceștia au sarcina de a implementa aplicațiile companiei și de a asigura suport clienților din aria alocată.

În contextul pandemiei, aplicațiile Setrio sunt adaptate noilor condiții de criză me­dicală. Compania a dezvoltat un soft, GoPharma, prin care distribuitorii își pot pro­mova medicamentele online, fără a mai tri­mite agenți la farmacii. În același context, Setrio a perfecționat și produsele destinate medicilor, care le pot oferi pacien­ților consulturi la distanță, fără a mai fi ne­­voie de o interacțiune fizică. De altfel, mai spune Marius Ciupercă, activitatea com­paniei va continua pe acest trend. Mai ales că succesul businessurilor din indus­tria de sănătate va fi și el dependent de gradul lor de tehnologizare.

Cine, ce, cât

La fel ca în 2008, companiile din zona de tehnologie au dovedit că nu sunt foarte expuse unei crize majore, majoritatea acestora păstrându-și trendul crescător din anii precedenți.

• Venituri. Bucureștiul rămâne principalul hub al industriei IT din România, cu afaceri totale de 3,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă circa 58% din piață.
• Avans. Industria software din România a fost estimată anul trecut la circa 6,2 miliarde de euro, în creștere cu 10,4% comparativ cu anul precedent, potrivit unui studiu KeysFin.
• Reprezentare. IT-ul este una dintre cele mai echilibrate industrii în ceea ce privește balanța între capitalul străin și cel românesc, investitorii străini contro­lând 53% din capitalul compa­niilor de software, iar cei români – restul de 47%.
• Dimensiune. La sfârșitul lui 2018, în România existau 20.700 de dezvoltatori de software, în creștere cu 18,6% față de 2017, și cu 30% față de 2014, conform aceluiași studiu KeysFin.
• Top 5. Investitorii de pe piața românească de software provin din 60 de țări. Primele state în acest top sunt Germania, cu o pondere de 10,7%, Luxemburg, cu 7,3%, Olanda, cu 7,2%, Ma­rea Britanie, cu 5,5%, și Cipru, cu 4,8%, controlând două treimi din totalul capita­lu­rilor străine.
• Dinamică. Potrivit cifrelor de afaceri înregistrate în 2018 în industria IT (ultimul an pentru care există estimări), 64% din producătorii de software din România au înregistrat profit, 27% au mers în pierdere, iar restul de 9% nu au avut venituri deloc.
• Extern. În 2019, 73% din produsele firmelor locale de software au mers către export, în creștere cu 1% față de anul precedent și cu 13% față de 2017.

Acest articol a aparut în numărul 98 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly