Cum funcționează comerțul online în țara în care internetul este cenzurat

Boomul internetului a ajuns târziu în China, dar internauții chinezi s-au adaptat la viața online mai rapid ca nicăieri în lume. Vânzările online au ajuns la peste o mie de miliarde de dolari anul trecut, cea mai mare valoare atinsă la nivel global.
Acest articol a apărut în numărul 53 (19 noiembrie – 2 decembrie) al revistei NewMoney
China are mai puține malluri și magazine decât SUA, dar chiar și așa vânzările au mers slab, consumatorii preferând să iasă din casă pentru experiența în sine, mai puțin pentru cumpărături. Ca semn al dominației tot mai mari a comerțului online în detrimentul retailului tradițional, gigantul Alibaba Group, care controlează cea mai mare platformă de e-commerce din lume, a plătit anul trecut șase miliarde de dolari pentru a cumpăra cel mai mare lanț de supermarketuri din China și franciza pentru cel mai mare centru comercial. „Miza este de a controla de fapt tot mai multe informații despre consumatori, fie că își fac cumpărături online, fie în retailul tradițional“, este de părere Vey-Sern Ling, analist în cadrul Bloomberg Intelligence. „Faptul că (Alibaba) vizează acum și porțiuni importante din offline le permite să-și lărgească practic piața dincolo de cei 800 de milioane de utilizatori de internet“, adaugă acesta.
Susținută de consumatorii care caută noutate și se adaptează rapid la noi tehnologii, Alibaba, Tencent Holdings Ltd. și alte câteva companii noi cu o solidă finanțare lansează și experimentează noi tehnologii în versiuni beta care pot avea sau nu succes în funcție de toleranța piețelor la un grad mai mare sau mai mic de intruziune în zona informațiilor private. Analiza Bloomberg a identificat astfel șapte concepte și formate noi care merită atenție în viitorul apropiat.
Smile To Pay este un restaurant din Hangzhou care experimentează acum plata prin măsurarea datelor biometrice. Sprijinit de Ant Financial Services, divizia de plată mobilă a Alibaba, grupul Yum China Holdings Inc., care operează 8.000 de restaurante KFC și Pizza Hut în China, a lansat recent francize KPRO care îi vizează pe consumatorii mai tineri și cu venituri mari. Meniul se bazează pe feluri sănătoase de mâncare – salate și sandviciuri. Clienții își plasează comanda la un bufet digital care le scanează fața cu o cameră 3D, le colectează datele biometrice, pe care le compară apoi cu datele de pe serverele Ant, și astfel se face plata.
O propunere de business care poate avea succes, dat fiind că piața chineză este cea mai avansată țară în materie de răspândire a sistemelor biometrice și de recunoaștere facială. Provocarea acum este de a duce tehnologia la un nivel unde nu mai există erori. În afara Chinei, rezistența va fi însă mai mare din cauza temerilor legate de protecția datelor personale.
Într-un restaurant Wu Fang Zhai (face parte dintr-un lanț mai mare) din provincia Zhejiang, faimoasă pentru gogoșile de orez, cuvântul „chelner“ („fuwuyuan“ în limba mandarină), care răsună în aproape orice restaurant chinezesc, aici lipsește cu desăvârșire. De fapt, nu există chelneri.
De la începutul acestui an, Wu Fang Zhai și-a echipat toate cele opt unități pe care le deține cu o tehnologie dezvoltată de cei de la Alibaba care le permite celor care vin să își plaseze comanda fie de pe telefonul mobil, fie pe un ecran amplasat la intrarea în restaurant. Apoi, își pot lua comanda din niște dulăpioare conectate direct la bucătărie. Când mâncarea este gata, clientul primește o notificare pe telefon cu numărul dulăpiorului, care se deschide în momentul în care acesta se apropie. Băuturile pot fi luate din niște mici automate, care pot fi deschise prin scanarea unui cod QR de pe telefon. După ce clientul închide din nou ușa, aplicația descarcă automat suma datorată (citește în prealabil codul de bare atașat recipientelor cu băutură). Cei de la Wu Fang Zhai susțin că veniturile în prima jumătate a lui 2018 au crescut cu 30% față de anul anterior, în timp ce costurile operaționale au scăzut.
BingoBox, un startup din provincia Guangzhou, a creat o rețea de 300 de magazine de proximitate complet automatizate. Ca niște cuburi imense de sticlă, jumătate ca dimensiune față de un magazin 7-Eleven, BingoBox oferă un stoc similar de marfă, fiecare produs având un tag RFID. Clienții intră scanând un cod QR la intrare, tot ceea ce au selectat se află pe tejghea, iar un cititor de RFID citește automat prețurile și face apoi totalul cu destul de mare acuratețe (cel puțin în testele beta). Plata se face prin telefonul mobil, iar la ieșire un scanner verifică dacă fiecare client pleacă exact cu ceea ce a cumpărat. De la înființare, BingoBox a primit investiții de aproape o sută de milioane de dolari de la fonduri de investiții precum GGV Capital și Fosun Capital.
CAPITALIZAREA AUDIENȚEI ONLINE. Chinezii sunt la ani-lumină în fața lui Kylie Jenner (vedeta americană de televiziune, cu mare influență în social media și proprietara unei linii de produse Kylie Cosmetics, n.r.) și a multora ca ea. Mii dintre ei și-au capitalizat popularitatea online pentru a lansa linii de haine sau de produse de înfrumusețare, iar unii chiar le vând direct fanilor produse cu prețuri mari – sticle scumpe de vin sau chiar mașini. Canalele de vânzare sunt desigur numeroasele aplicații de live-streaming care ating audiențe de aproape 400 de milioane de oameni, potrivit informațiilor firmei de cercetare LiMedia.
Site-urile cu cea mai mare audiență sunt Little Red Book, un site de e-commerce și social media care susține că are o sută de milioane de utilizatori, și Meipai, o platformă de video-sharing desprinsă din Meitu (o aplicație de selfie-uri) care are 152 de milioane de utilizatori. Impulsionat de succesul acestor noi site-uri, centrul comercial Taobao, controlat de gigantul Alibaba, a introdus, la începutul lui 2016, live-streaming pentru vânzători. În același an, una dintre vedetele social media chineze, modelul Zhang Dayi, a vândut haine în valoare de 2,9 milioane de dolari în două ore de live-streaming.
Spre deosebire de americanii cu influență din mediul online, care sunt plătiți pentru a gira un anumit brand, Zhang și mulți alții ca el dețin mici astfel de afaceri în care creează și vând produse în jurul propriului stil de viață. Anul trecut, astfel de mici afaceri au generat 17 miliarde de dolari, potrivit datelor firmei de cercetare CBNData.
ȘI ALTE IDEI. În Guangzhou, al treilea mare oraș al Chinei, să cumperi o mașină nu e treabă ușoară. A devenit însă din martie. În loc să fie nevoie să se plimbe de la o reprezentanță auto la alta, un client își poate programa online un test drive, unde îi convine ca locație. Poate alege modelul și marca de autoturism de la un soi automat care seamănă cu un carusel în formă de roată, construit de Alibaba. Structura cu pricina poate susține 30 de autovehicule, sub branduri diverse – BMW, Ford sau Volvo. Prețul pentru un astfel de test drive întins pe trei zile este de sub 50 de dolari, dar garanția poate ajunge la câteva mii. Alibaba a anunțat că va extinde acest gen de carusele în mai multe orașe din China.
Acum zece ani, în urma unei inițiative a autorităților locale, din Beijing și Shanghai au dispărut bazarurile unde se vindeau preponderent produse contrafăcute. Cererea pentru falsuri continuă să fie însă mare, după cum o dovedește succesul aplicației de cumpărături Yanxuan. Aplicația se conectează la un magazin care afișează mai multe categorii de produse. Cei care dețin site-ul susțin că provin din aceleași fabrici care lucrează pentru Muji, Nine West sau alte branduri internaționale cunoscute. O pereche de sandale produse de un furnizor al brandului german costă aproape nouă dolari, cumpărată de pe site-ul oficial al brandului respectiv ajunge la o sută de dolari.
Lansată în 2016, aplicația aparține NetEase Inc., care, așa cum era de așteptat, a intrat în vizorul marilor branduri internaționale. „Pretenția că sunt produse de aceeași companie care produce pentru un mare brand internațional este un semn de rea-credință“, susțin reprezentanții Asociației americane pentru îmbrăcăminte și încălțăminte. În replică, purtătorul de cuvânt al NetEase, Zhu Yanying, spune că „motivul pentru care menționează și pentru ce alte branduri mai lucrează furnizorul respectiv este de a le spune clienților că produsele vândute de noi provin de la cei mai prestigioși manufacturieri“.
Pariu pe automatizare
China, a doua mare economie a lumii, face câteva din cele mai interesante experimente în materie de e-commerce.
- CERCETARE & DEZVOLTARE. Cheltuielile anuale alocate cercetării și dezvoltării (R&D) în China au crescut de mai bine de 30 de ori între 1995 și 2013, ajungând să atingă la nivelul anului 2016 o valoare de peste 230 de miliarde de dolari.
- Magie. Alibaba a echipat un magazin de produse de înfrumusețare din Hangzhou (oraș cu peste nouă milioane de locuitori) cu oglinzi „magice“ care funcționează cu ajutorul unei tehnologii bazate pe realitate augmentată. Clienții apelează la o baghetă magică pe care și-o trec peste față, iar oglinda afișează ce produse sunt recomandate în funcție de particularitățile fiecăruia.
- FĂRĂ CHELNER. Restaurantele Wu Fang Zhai au optat pentru un model de business fără chelner și, evident, complet automatizat. Susțin că veniturile în prima jumătate a lui 2018 au crescut cu 30% față de anul anterior, în timp ce costurile operaționale au scăzut.
- INTERNET CUANTIC. În ianuarie, cerce-tă-torii chinezi au anunțat că au trimis via satelit până în Viena date criptate aplicând princi-piile mecanicii cuantice, o demonstrație a potențialului internetului cuantic pe care fizicianul olandez Ronald Hanson de la Universitatea din Delft o numește drept o bornă majoră în saltul către rețelele cuantice.
Articol preluat din BloombergBusinessweek
de Rachel Chang, adaptare de Mimi Noel
FOTO: Guliver / Getty Images