Cum folosesc liderii africani tehnologia chineză pentru a-și neutraliza adversarii politici

NewMoney 14/02/2019 | 15:20 Global
Cum folosesc liderii africani tehnologia chineză pentru a-și neutraliza adversarii politici

China inundă lumea cu bani ieftini. Țările africane care acum își dezvoltă infrastructura fizică și digitală au nevoie de acest capital ieftin și accesi­bil, dar riscă să plătească un cost ascuns să semene tot mai mult cu autoritarul stat chinez.

Acest articol a apărut în numărul 58 (4– 17 februarie 2019) al revistei NewMoney

Prima reclamă de care dau cu ochii pasagerii sosiți la aeroportul internațional din capitala Zambiei, Lusaka, este despre Banca Chinei. În imediata apropiere, o companie chineză construiește un nou terminal. Mergând spre centrul metropolei, în apro­pierea se­­diului companiei chineze de telecom ZTE, răsare un alt panou publicitar, de data aceasta cu o reclamă la camerele de supraveghere produse de Hangzhou Hikvision Digital Technology Co. În fine, ceva mai încolo, se află un centru de date construit de Huawei Technologies Co., unde sunt adăpostite și serverele guvernamentale.

Fosta colonie britanică, bogată în resurse de cupru și de cobalt, cheltuie aproape un miliard de dolari pe tehnologie de supraveghere, transmisie TV și teleco­mu­­nicații made in China. Desantul tehnologic face parte din așa-numitul „Drum Digital al Mătăsii“, subordonat unui proiect și mai ambițios – Belt & Road. Acesta din urmă este o inițiativă multistrategică ce va genera proiecte globale estimate la aproape 80 de miliarde de dolari, potrivit datelor furnizate de RWR Advisory Group, o firmă de consultanță din Washington care monitorizează investițiile chineze din toată lumea. Astfel de investiții au stimulat dezvoltarea economică în Zambia și în multe alte țări, dar există întotdeauna un cost al acestui ajutor.

MODELUL ZAMBIAN. Cele mai multe proiecte de in­fra­structură digitală din Zambia, asemenea celor mai vizibile, precum terminale de aeroport sau au­tostrăzi, sunt construite și finanțate de China. Fondul Monetar Internațional (FMI) nu vede cu ochi buni acest sprijin și atrage atenția asupra riscului tot mai mare de escaladare a datoriei publice. O altă temere ține de un po­­sibil derapaj al democrației zambiene, care riscă să alunece spre modelul chinez de reprimare politică. „Ne-am vândut chinezilor. Libertatea de exprimare și de gândire a oamenilor scade pe zi ce trece“, observă Gregory Chifire, directorul unei orga­nizații care luptă pentru combaterea corupției, care a plecat din Zambia după ce în noiembrie a fost con­damnat la șase ani de închisoare pe baza unor probe contrafăcute, potrivit Amnesty International.

Guvernul zambian apără dependența de tehnologia chineză și neagă că ar fi folosită în scopuri politice. „Este responsabilitatea guvernului să investească în infrastructură“, spune Dora Siliya, ministrul Informa­țiilor. „Modelul de dezvoltare a Zambiei nu este nici occidental, nici chinezesc, ci o încercare de a lua ce e mai bun din ambele. Putem vorbi de un model zambian“, mai spune aceasta.

Ce se întâmplă în Zambia face parte, de fapt, din competiția globală dintre China și SUA, iar lupta acestora se dă pentru supremația viitoare în materie de teh­nologie și de influență globală. Și companiile ame­ri­cane, și cele chineze vând tehnologie în toată lumea, doar că firmele chineze oferă și o pa­­letă largă de so­luții de finanțare relativ ieftine în țări precum Zimbabwe sau Vietnam. Și au un avan­taj în plus în țări precum Zambia, aflate în plin pro­ces de modernizare a infrastructurii tehnologice.

O CORTINĂ DE FIER. Dusă astfel, competiția dintre americani și chinezi este o rivali­tate care însă riscă să divizeze lumea cu o Cortină de Fier digitală. Schisma este deja vizibilă – aliații SUA, in­clusiv Australia și Noua Zeelandă, au interzis companiilor Huawei și ZTE să furnizeze echipamente pentru tehnologia 5G, invo­când motive de securitate națională. Și să ne amintim că autoritățile canadiene au arestat-o acum o lună pe Meng Wanzhou, directoa­rea financiară și fiica fondatorului Huawei, pe motiv că ar fi încălcat regimul de sancțiuni internaționale impus Iranului.

China exportă spre cel puțin 18 țări sisteme de supraveghere care pot identifica amenințări la adresa ordinii publice și care au înlesnit reprimarea liber­tății de exprimare în alte 36 de țări, potrivit unui raport pu­blicat în octombrie de Freedom House. „Ce fac (chinezii, n.r.) este să transmită și altora cum tehnologia poate controla o societate“, spune Adrian Shahbaz, autorul raportului, adăugând că Zambia a retrogradat din punctul de vedere al libertății de ex­pri­mare în presă și în online. „Amintește cumva de dis­topia orwelliană «1984» și asta te sperie“, observă și Nadège Rolland, membru al Biroului Național pentru Cerce­tare Asiatică, un think tank din Washington.

O discuție cu orice oficial zambian începe aproape invariabil cu o lecție de istorie – primul este reproșul adresat Occidentului, care ce a făcut pentru zambieni în afară de a-i exploata?! Și continuă cu un laudatio la adresa Chinei, care le-a arătat mereu prietenia. Este de fapt un mod lesnicios de a apăra dependența tot mai mare de proiectele chineze, care pe de o parte au dezvoltat economia, iar pe de alta au crescut datoria publică a Zambiei până la 3,1 miliarde de dolari, o treime aproape din totalul datoriei externe.

În aceeași linie a curs și interviul din decembrie cu Brian Mushimba, ministrul zambian al Transporturilor și Comunicațiilor. Fiind unul dintre cei 16 copii ai familiei din Copperbelt, Mushimba (44 de ani) a studiat ingi­neria la Universitatea din Arizona, a lucrat pentru Pratt & Whitney în Hartford și s-a căsătorit cu o ame­ri­cancă. Cu toate acestea, el este un apărător ferm al agendei chineze în materie de investiții de dez­voltare precum cele din Zambia, argumentul fiind același – sunt proiecte care au scos milioane de oameni din sărăcie. „China nu numai că a făcut asta chiar cu po­porul ei, dar iată că face la fel și cu alte po­poare și ne dă finan­țare ieftină pentru a ne ajuta. Modelul este foarte interesant și foarte diferit de cum a ales și alege Occi­dentul să interacționeze cu Africa. China este un model care merită replicat.“

Ministrul a ținut să amintească (tot pe un ton admi­rativ) și „maniera chinezească“ de a-i gestiona pe gi­ganții internetului, Google și Facebook, pe care i-a ame­nințat cu închiderea pe teritoriul său pe motiv că au permis derularea unor campanii de dezinformare în Myanmar și în alte țări. Consideră că feno­menul fake news este o amenințare la adresa secu­rității na­țio­­nale și a recomandat autocenzura, susținând că gu­­­ver­nul are capacitatea de a monitoriza toate dispozitivele digitale din țară.

PEDEPSE CU ÎNCHISOAREA. Un pro­iect de lege cibernetică progra­mat să intre în dezbatere în Aduna­rea Națională în cursul acestui an prevede și înființarea unei agenții care va avea dreptul și pu­te­rea de a decide dacă anumite infor­mații care apar în mediul online sunt sau nu o amenințare la adresa secu­rității na­țio­nale. Dacă da, va fi pre­văzută pe­­deapsa cu închisoarea. Cei care sus­țin libertatea presei spun că vizate sunt evident canalele media care ex­pun actele de corupție. După ce l-au criticat pe preșe­din­tele Edgar Lungu în numeroase pos­tări pe re­țe­lele sociale, mai multe persoane au ajuns la închisoare sub acuzația de defăimare.

Ministrul Mushimba admite că o guvernare în care nu există voci critice este în conflict cu democrația și cu libertatea presei din Zambia, dar neagă că guvernul încearcă să limiteze libera exprimare și susține că sunt doar măsuri care nu fac decât să impună res­pec­tarea legii. „Internetul este o armă puternică. Nu poate fi lăsat să fie folosit necontrolat. Guvernul are intenții bune – să mențină pacea, ordinea și securita­tea în țară“, a mai spus Mushimba.

Bloomberg a discutat despre cenzura guvernamen­tală și cu Richard Mulonga (39 de ani), fondatorul gru­pului Bloggeri din Zambia, grup care pledează ca guvernul de la Lusaka să adopte standardele europene în materie de legislație cibernetică. Fotojurna­list, Mu­longa a rămas fără serviciu pe când lucra pentru un ziar controlat de stat după ce a publicat pe pro­priul blog poze pe care publicația i le refuzase. „Cetățenii au dreptul să îi tragă la răspundere pe pu­ternicii zilei. Doar prin liberă exprimare putem participa cu ade­vărat la exercițiul democratic“, a spus acesta, în timp ce își bea cafeaua într-un hotel din Lusaka.

Între 2013 și 2014, guvernul a blocat cel puțin patru site-uri, exact pe modelul cenzurii adoptate în China, potrivit organizației Open Observatory of Network Interference, o rețea care monitorizează la nivel global măsurile de cenzură luate în mediul online. Organi­zația nu poate demonstra că a fost folosită chiar teh­no­logie chineză pentru asta, dar susține cu informații că Zambia a instalat echipamente produse de ZTE și de Huawei care permit monitorizarea site-urilor și eventual blocarea lor, dacă dorește cineva acest lucru. Purtătorul de cuvânt al companiei Huawei din Lusaka a răspuns că nu știe dacă tehnologia produsă de compania sa este sau nu folosită în astfel de scopuri.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

d