Cum face un licențiat în Economie aproape un milion de euro pe an vânzând produse de patiserie făcute după rețeta bunicii

Ce îți rămâne de făcut când dai greș cu toate afacerile care se potrivesc pre­gătirii tale? Te apuci de plăcinte, covrigi și cozonaci. Dar să vedem și cu ce rezultate.

Acest articol a apărut în numărul 39 (30 aprilie – 13 mai) al revistei NewMoney

Licențiat în economie și în științe politice, Cristian Chițu și-a început cariera antreprenorială în 2006, la vârsta de 21 de ani. A deschis, alături de un grup de prieteni, o firmă de consultanță finan­ciară specializată în brokeraj pe zona de creditare. „Am trecut prin perioada de boom economic și prin criză. Am văzut cum e să câștigi mult și apoi să pierzi totul“, povestește acum Chițu, mărtu­ri­sind că a fost nevoit să renunțe la acest business în 2012. Și pentru că, la înce­put, totul a mers bine, în 2007 a pus și bazele unei afaceri de închirieri de ATV-uri la Bușteni, după ce a cumpărat cinci astfel de vehicule de teren. Când se gândea că businessul va merge ca pe roate, două dintre ATV-uri i-au fost furate. Așa că a de­cis să închidă afacerea la doar șase luni de când a început.

În 2008 s-a lansat într-o a treia afacere și a deschis o agenție de asigurări. Și asta pentru că firma de consultanță finan­ciară începuse să șchiopăteze, iar comisioanele erau din ce în ce mai mici cu spectrul crizei la orizont. S-a gândit atunci că firma de asigurări i-ar putea oferi mai multă siguranță, dar n-a fost să fie nici de această dată. „După 2009 a venit criza și multe companii au renunțat la parcurile auto. Asigurările erau în picaj“, își amintește Chițu. A închis firma în 2012, odată cu cea de con­sultanță.

Tot în 2008, a mai avut însă și o altă idee, înființând o nouă firmă special pentru a cumpăra o franciză Fornetti. Doi ani mai târziu avea două puncte de lucru în zonele Tineretului și Hala Traian din Bu­curești. Dar și de acestă dată au apărut probleme. „Franciza Fornetti s-a dezvoltat rapid și haotic. Au deschis patiserie lângă patiserie“, explică antreprenorul. În plus, în perioada 2010-2011, piața cerea produse din ce în ce mai ieftine. Le-a solicitat partenerilor de la Fornetti să îl lase să se orienteze către vânzarea de covrigi. Nu au fost de acord, astfel că, în 2012, a re­nunțat și la Fornetti.

REȚETA BUNICII. A decis atunci să continue activitatea de patiserie, dar pe cont propriu. „Am șters totul cu buretele și mi-am asumat toate greșelile și am înfiin­țat Patiseria Tineretului“, explică antreprenorul. Dar tot n-a scăpat de necazuri. A urmat o ascensiune puternică și alături de alți prieteni a ajuns în 2013 la un lanț de șapte patiserii. Numai că nu a luat în calcul elemente cum sunt concurența și potențialul zonei, astfel că după aproape un an a renunțat la patru patiserii, pe care le-a închis sau vândut.

Scăzând și trăgând linie, a rămas cu trei patiserii situate în Drumul Taberei, zona Ștefan cel Mare și Tineretului care îi aduceau profit. Anul trecut, în toamnă, a deschis și a patra patiserie, la Piața Unirii, lângă Hanul lui Manuc, cea mai mare din tot lanțul. Antreprenorul povestește că toate patiseriile sale se bazează pe rețete proprii, inspirate din rețetele de plăcinte ale bunicii sale, fără niciun fel de produse congelate. „Am adus bunica în București și am încercat rețetele ei în patiseriile noastre“, mărturisește Chițu.

Una dintre cele mai populare rețete este plăcinta cu dovleac, pe care îl aduce din Gostinu, județul Giurgiu, „comuna bunicii mele“. După ce a deschis patiseria din zona Tineretului, majoritatea locuitorilor din Gostinu au început să planteze dovleci, pentru că în fiecare toamnă le pre­lua întreaga recoltă, mai povestește an­treprenorul. Alte rețete proprii sunt cele ale plăcintelor cu mere și cu brânză. Merele le aduce tot de lângă Giurgiu și din zona Pucheni, iar brânza o primește de la un producător din Maramureș. În cei aprope șase ani de funcționare pe cont propriu, Cristian Chițu a dezvoltat câ­teva zeci de produse, cea mai mare vân­zare fiind înregistrată la covrigi.

După cinci ani pe piață, patiseriile Tineretului au ajuns anul trecut la venituri de circa 720.000 de euro. Și asta în con­dițiile în care, în 2017, a funcționat până în luna septembrie doar cu trei patiserii, după care a deschis punctul de lucru din Piața Unirii.

EXTINDERE PRIN FRANCIZĂ. Pentru anul în curs, antreprenorul își propune o cifră de afaceri de un milion de euro, iar până în 2019  vrea să ajungă la o rețea de zece patiserii în București. În acest scop a lansat anul trecut franciza Patiseria Tineretului. „Deocamdată am două cereri. Beneficiarii francizei sunt acum în căutare de spații“, mai spune Chițu. Planul său este să se extindă inclusiv în țară, dar asta după ce își consolidează poziția în București. Momentan, țintește piețele din Ploiești, Constanța, Giurgiu, Pitești și Bra­șov, orașe în care vrea să intre tot prin franciză. Investiția pentru deschiderea unei patiserii noi este de aproximativ 60.000 de euro, în preț fiind incluse și echi­pamentele. Taxa de franciză este de 6.000 de lei, sumă la care se adaugă o re­devență anuală de 3% și o taxă de marke­ting de 2%.

Însă principala provocare pe termen lung pentru tipul de afacere dezvoltat de Chițu este legată de forța de muncă. Mai exact de lipsa ei. Iar pentru a compensa acest lucru, antreprenorul a deschis în Ca­pitală o mică fabrică unde pregătește produsele pentru toate patiseriile sale. În fiecare dimineață livrează produsul brut pe care îl prepară apoi în fiecare punct de lucru, iar aprovizionarea o face și în timpul zilei, în funcție de cerere.

Pentru a pregăti și fideliza personalul organizează periodic ședințe de instruire și teambuilding-uri, majorând și salariile angajaților peste ceea ce oferă piața și oferind bonusuri în funcție de perfor­manță. „În martie am avut vânzări-record la mucenici și am acordat prime întregului personal“, exemplifică antreprenorul. Dacă în urmă cu un an, un vânzător avea un salariu cuprins între 1.100 și 1.400 de lei, acum acesta a crescut la 1.600-1.800 de lei. Numai că perspectivele nu sunt bune în ceea ce privește cheltuielile de personal, estimând creșteri de taxe, lucru care spune că îl va forța să majoreze și prețul produselor.

Pentru a face față concurenței tot mai mari pe piața produselor de patiserie, Chițu a demarat în ianuarie 2017 o campanie de rebranding care a durat aproape patru luni. Și spune că nu se va opri aici, pentru că a învățat din eșecurile anteri­oare că nu rămâi pe piață dacă modelul de dezvol­tare este unul haotic.

După cum nu are de gând nici să re­nunțe la afacerile cu produse de panifi­cație, cel puțin nu atât timp cât românii nu vor renunța la covrigi.

Cine, ce, cât

Piața produselor de patiserie din România este printre singurele care a rezistat crizei de acum aproape un deceniu, după ce și-a adaptat produsele bugetului consumatorilor.

• FORNETTI. Este liderul pieței locale de patiserii și covrigării, cu o cotă de piață de 6%. Cu peste 700 de magazine în sistem de franciză, compania a realizat anul trecut venituri de circa 40 de milioane de euro. Fornetti a anunțat că anul acesta vrea să își extindă rețeaua cu încă 80 de magazine.
• LUCA. Cunoscut ca unul dintre cei mai activi jucători cu capital autohton din piață, lanțul de simigerii Luca a avut o cifră de afaceri de 11 milioane de euro în 2016, ultimul pentru care există raportări oficiale.
• ANA PAN. Lanțul de patiserii și cofetării controlat de familia Copos a realizat în 2016 vânzări de circa 4,7 milioane de euro. Afacerea a fost redresată începând din 2013, după ce conducerea companiei a fost preluată de Alexandra Copos de Prada (fiica lui George și Cristina Copos).
• PAUL. Lanțul de patiserii și brutării, cu o experiență în produse de panificație de 127 de ani, are operațiuni în România prin compania Moulin d’Or, cu o cifră de afaceri de 8,6 milioane de euro în 2016.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney