Cum face bani Ninja

Când auzi de Ninja, gândul îți zboară. Pentru unii, Ninja sunt luptătorii japonezi, pentru alții sunt niște țestoase simpatice, personaje de desene animate. Mai nou, însă, pentru tinerii din lume, Ninja în­seam­nă altceva. Ninja este supranumele sub care este cunoscut un american de 27 de ani, cel mai bun jucător din lume de Fortnite, un joc video recent lansat pe piață. Ninja, pe numele său adevărat Tyler Blevins, a declarat, recent, la un post de televiziune american, că anul trecut a câștigat 10 milioane de dolari. Este o sumă, nu?

Cazul Blevins este interesant pentru modul în care se distribuie noii bani în societatea actuală. Ninja nu este nici antreprenor, nici inovator. Este, pur și simplu, un tânăr care joacă Fortnite.

JUCĂTORI PROFESIONIȘTI. La nivel mondial, jocurile video încep să fie recunoscute ca sporturi, iar jucătorii încep să fie considerați profesioniști. Ana­liștii de la Goldman Sachs, în raportul pe anul 2017, estimează că veniturile pe piața e-sport sunt de aproximativ 570 de milioane de euro, o cifră care poate crește până la 1,7 miliarde de euro până în 2022. Ceea ce arată că tinde să devină o nouă piață la nivel mondial. Cu profesioniști, canale de distri­buție și, bineînțeles, cu plătitori de publicitate.

Pentru a ajunge cel mai bun din lume la Fortnite, Ninja a muncit ca la galere, adică a jucat anul trecut aproximativ 4.000 de ore, ceea ce înseamnă aproximativ 166 de zile non-stop. Pasionații de Fortnite îl consideră un talent în domeniu, ceea ce ar trebui să îi aducă cu picioarele pe pământ pe tinerii din lume care pot crede că, jucând ore întregi non-stop sau zi după zi, îl vor putea întrece pe Ninja.

Tyler Blevins a început să joace Fortnite la el în dormitor. Acum, lucrurile au devenit mai sofisticate. Ninja a ajuns să încaseze 10 milioane de dolari într-un an, mai mulți decât un antreprenor care a creat o companie mijlocie, decât un sportiv din viața reală sau decât mulți manageri de companii serioase.

Interesant este modul în care Ninja a reușit să ajungă la notorietate și bani. Este un model deja con­sacrat, care pare simplu după ce el funcționează și care arată felul în care se pot mișca banii în noua economie. Așadar, Ninja a trecut de la a juca Fortnite acasă la el la a deveni un star mondial.

Astăzi, Ninja joacă în sistem streaming pe două platforme, pe Twitch, un canal care aparține Amazon, și pe YouTube. Câștigurile provin, în proporție de 70%, de pe cele două canale digitale. Are 20 de milioane de abonați pe YouTube, pe Twitch are 12,5 milioane de abonați, 40.000 dintre ei plătind un abo­nament cu un tarif care variază între 5 și 25 de dolari pe lună. Totul pentru a urmări partidele de Fortnite ale lui Ninja. El joacă rolul de animator, oferă sfaturi de joc și chiar intră în dialog cu abonații prin chat.

Este deja celebră partida de Fortnite pe care a jucat-o cu rapperul Drake, meci la care au asistat peste 600.000 de persoane. Iar pentru ca notorietatea să îi fie și mai mare, Ninja a apărut alături de celebrul fotbalist brazilian Neymar într-un eveniment sponso­rizat de compania Red Bull. Iar firma de băuturi ener­gizante nu este singura care își plasează publicitatea pe platformele de joc ale lui Ninja. Samsung și Uber Eats i-au fost deja clienți de publicitate.

Este limpede că s-a creat un model de business. Nu a fost inventat, ci maximizat pe ceea ce Ninja știe să facă foarte bine. Soția sa îi este manager, ceea ce arată, încă o dată, că familia Ninja este gata să dezvolte modelul de afaceri. Într-o apariție pe coperta revistei de sport ESPN, Tyler Blevins este numit un mic antreprenor aflat în fruntea unui coffee-shop. Desigur, este o exagerare. Nici măcar în Statele Unite, micii antreprenori ai unei cafenele nu pot obține un profit de 10 milioane de dolari.

Dar problema este pusă în discuție. Ce este Ninja, din punctul de vedere al businessului? Ce metode folosește pentru a câștiga bani? În esență, răspunsul simplu este că noua economie a creat canale de afa­ceri. Rețeta pare simplă: obținerea a cât mai multor vizualizări pe internet. Doar că în realitate lucrurile sunt mult mai complicate. Mediul este extrem de concurențial, iar cei care reușesc cu adevărat să scoată bani din internet sunt puțini.

RISCUL ILUZIILOR. Pericolul cel mai mare este că internetul vinde visuri. Tinerii pot crede că pot da lovitura pe YouTube. Ceea ce, teoretic, este posibil. Numai că, la fel ca în viață, în sport sau în muzică, foarte puțini ajung faimoși și bogați. Cei care nu reușesc vor rămâne cu timpul și iluziile pierdute.

Marele pericol este ca acest tip de așteptare (succesul obținut pe internet) să schimbe societatea. Să o facă dependentă de rețelele sociale, să o însingu­reze și să îi schimbe radical obiceiurile de viață și de consum.

Noua societate informațională și companiile tehnologice au marele merit de a transforma po­tențialul succes într-un fenomen social. Adică, teoretic, oricine poate găsi calea de a da lovitura. Pro­blema este că, în afara câștigătorilor, rămân victi­mele colaterale. Cei care încearcă, dar nu reușesc. Cei care și-au consumat o parte a vieții singuri în fața calculatorului. Iar istoria nu vorbește decât des­pre învingători.

Constantin Rudnițchi, realizator de emisiuni la Radio RFI România și la televiziunea Profit.ro. De asemenea, a fost redactor-șef adjunct al revistei economice Capital.