Cum fac peste 47 de milioane de euro pe an platformele online care livrează mâncare la domiciliu

Online-ul a complicat nu doar decizia legată de locul de unde se poate comanda mâncare, ci și pe aceea legată de cea mai bună platformă prin care să fie plasată o comandă.

Acest articol a apărut în numărul 48 (10-23 septembrie) al revistei NewMoney

Piața locală de comenzi online de mâncare a fost una extrem de activă în ulti­mul an, atât din punct de vedere al achi­zițiilor făcute de marii jucători, cât și din punct de vedere al intrării altora noi.

La o radiografie sumară, după cumpă­rarea la nivel mondial a platformei Foodpanda (prezentă și în România), grupul german Delivery Hero și-a consolidat pre­­zența la nivel local prin achiziționarea platformei românești hipMenu. Aceasta a fost lansată în 2013, la Cluj-Napoca, de către Dan Klausmeier şi Ciprian Costa. Anul trecut, hipMenu a raportat afaceri de circa un milion de euro. În urma achi­ziției, Delivery Hero și-a dublat cifra de afaceri din România, potrivit datelor Mi­nisterului Finanțelor Publice (MFP).

Bulgarii de la Hello Hungry, care ope­rează la nivel local platforma Oliviera, și-au vândut la începutul acestul an ope­rațiunile, acestea fiind preluate de Takeaway.com, unul dintre cei mai mari jucă­tori din piața de comenzi online de mâncare din Europa. Valoarea tranzacției a fost de peste zece milioane de euro, iar Oliviera a devenit Takeaway. Platforma de tip marketplace a luat naștere în 2000, în Olanda, fiind prezentă la ora ac­tuală în nouă piețe europene.

DIN PIAȚĂ. Piața locală a livră­rilor de mâncare prin platforme online este esti­mată la 47,7 milioane de euro în acest an. Aceste date se referă la segmentul restaurant-to-consumer (RTC), care include serviciile de comandă online (pla­sată fie pe site-ul sau aplicația restaurantului, fie prin intermediul unei platforme de tipul Foodpanda sau Takeaway) și de li­vrare la domiciliu, partea de logistică fiind asigurată de restaurante.

Cu o dinamică medie de peste 15% pe an, această piață ar putea ajunge la circa 84 de milioane de euro în 2022, potrivit datelor statista.com. În medie, 8,4% din români își comandă online mâncarea, folo­sind fie platforme specializate, fie platformele digitale ale restaurantelor prefe­rate. Nivelul este așteptat să depășească 14% în următorii patru ani.

Nișei RTC i se mai adaugă segmentul Platform-to-Consumer, care se referă la comenzile de mâncare făcute online la restaurante, dar care sunt procesate și livrate de platforme specializate, prin intermediul propriilor departamente de logistică. Acest segment de piață va ajunge la circa 2,5 milioane de euro în acest an, depășind pragul de 13 milioane de euro în 2020.

CONCURENȚĂ. „Foamea din online“ a atras atât nume mari din Vest, pe piața locală operând totodată și platforme mai mici de comenzi de mâncare. În ciuda nu­mărului mare de competitori, reprezen­tanții Foodpanda spun că odată ce piața se va maturiza, nu toți vor reuși să ofere restaurantelor condiții sustenabile de cola­borare. „Noi vrem întotdeauna să ne asi­gurăm că atât clienții finali, cât și restau­rantele partenere sau livratorii beneficiază de pe urma serviciilor pe care le oferim și ne așteptăm la faptul ca unii dintre competitori să nu poată ține pasul cu satisfacerea tuturor acestor părți implicate“, au precizat pentru NewMoney reprezentanții platformei.

Dincolo de investițiile în IT necesare în­treținerii și îmbunătățirii platformelor IT, „agregatorii“ de comenzi au investit și în punerea pe picioare a infrastructurii necesare livrării. Aceasta poate ajuta la diferen­țierea unor platforme față de competiție, în situațiile în care pot livra comenzi de la restaurante care nu oferă acest serviciu.

Foodpanda, spre exemplu, a investit în de­partamentul de logistică, iar acum deține cea mai mare flotă de livrare din piață, cu operațiuni în șapte orașe. In­vestiții semnificative în acest sector vor face și în 2019, pentru a ține pasul cu cere­rea. Iar o strategie de reducere a costurilor, dar și a timpilor de livrarea este folosi­rea unor mijloace alternative de livrare a comenzilor, în special în orașele aglome­rate, unde traficul poate duce la întârzieri însemnate. „În România, sunt mai mulți livratori care folosesc mașina comparativ cu alte piețe, însă încurajăm livratorii pe bici­clete să ni se alăture. Se poate opta pen­tru un program part time, este o va­riantă mult mai practică în orele de vârf ale traficului și câștigurile pot fi mai mari decât în cazul șoferilor“, spun reprezen­tanții Foodpanda.

PREFERINȚE. Pe o strategie similară se ba­zează Uber Eats, care speră să ofere cel mai bun timp din piață cu ajutorul curie­rilor pe două roți. Lansat la nivel global ca un experiment, serviciul s-a dezvoltat în ultimii trei ani într-un business separat de cel de car-sharing. Platforma a intrat pe piața locală în luna mai, când a devenit dis­ponibilă bucureștenilor. În prezent, Uber Eats livrează mâncare de la peste 200 de restaurante și își propune să ajungă la 300 până la sfârșitul anului.

„Sectorul de livrare de mâncare din România este unul competitiv, dar echipa locală se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats: diversitatea opțiunilor din aplicație și livrarea rapidă, de 30 de minute sau mai puțin“, au precizat repre­zen­tanții companiei pentru NewMoney.

Timpul mediu de livrare de până acum a fost de 39 de minute, cel mai scurt timp în care o comandă a ajuns la destinație fiind de sub șase minute. Un alt element prin care Uber Eats dorește să se diferen­țieze la nivel local este lipsa unei comenzi minime. Cele mai populare sortimente de mâncare comandate prin Uber au fost shaorma de pui, Adana kebab și gogoșile de casă, printre restaurantele favorite ale con­sumatorilor numărându-se Aria Gourmet, Burger Van Bistro, Divan Express, King Rolls și Nicolai.

ALTERNATIVE. Comenzile online de mâncare reprezintă un segment extrem de important și pentru platformele care livrează o gamă mai largă de produse. „60% din li­vrările Glovo reprezintă mâncare, iar din categoriile bine reprezentate în restul de 40% se află comenzile din Orice și Farmacie“, spune Victor Răcariu, country mana­ger Glovo România, pentru NewMoney.

Dintre cele 30.000 de produse livrate de Glovo în primele trei luni de activitate în București, cele mai numeroase au fost bur­gerii (peste 5.000), clasamentul fiind completat de produse din aceeași zonă (3.700 de kebap-uri și peste 2.000 de pizza). În topul celor mai des livrate produse se află cele far­maceutice, scutecele, laptele praf și mâncarea pentru bebeluși.

Glovo este o platformă de livrare ra­pidă (maximum o oră) la domiciliu sau la birou, de produse alimentare și nealimentare. Compania spaniolă a intrat în România în primăvara acestui an, în urma atra­gerii unei finanțări în valoare de 30 de mi­­li­oane de euro de la mai multe fonduri de investiții.

În România, Glovo mizează pe orașe de peste 200.000 de locuitori și in­tențio­nează să se extindă în perioada urmă­toare în Cluj-Napoca și în Timișoara. Pentru final de an, Răcariu și-a propus să de­pă­șească borna de 120.000 de produse livrate în Capitală și de 200.000 de utilizatori care au descărcat aplicația. Glovo lu­crează, în prezent, cu peste 800 de curieri, care au un program flexibil și care pot să câștige în funcție de cât optează să lucreze în fie­care zi până la o mie de lei pe săptă­mână.

Având o creștere accelerată, platformele de comenzi online de mâncare se bucură de finanțări generoase. Așa se face că fie­care burger comandat în România poate rotunji randamentul banilor puși la bătaie în cele mai multe cazuri de investitori străini.

FOTO: Guliver / Getty Images