Cum fac peste 47 de milioane de euro pe an platformele online care livrează mâncare la domiciliu

Online-ul a complicat nu doar decizia legată de locul de unde se poate comanda mâncare, ci și pe aceea legată de cea mai bună platformă prin care să fie plasată o comandă.
Acest articol a apărut în numărul 48 (10-23 septembrie) al revistei NewMoney
Piața locală de comenzi online de mâncare a fost una extrem de activă în ultimul an, atât din punct de vedere al achizițiilor făcute de marii jucători, cât și din punct de vedere al intrării altora noi.
La o radiografie sumară, după cumpărarea la nivel mondial a platformei Foodpanda (prezentă și în România), grupul german Delivery Hero și-a consolidat prezența la nivel local prin achiziționarea platformei românești hipMenu. Aceasta a fost lansată în 2013, la Cluj-Napoca, de către Dan Klausmeier şi Ciprian Costa. Anul trecut, hipMenu a raportat afaceri de circa un milion de euro. În urma achiziției, Delivery Hero și-a dublat cifra de afaceri din România, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Bulgarii de la Hello Hungry, care operează la nivel local platforma Oliviera, și-au vândut la începutul acestul an operațiunile, acestea fiind preluate de Takeaway.com, unul dintre cei mai mari jucători din piața de comenzi online de mâncare din Europa. Valoarea tranzacției a fost de peste zece milioane de euro, iar Oliviera a devenit Takeaway. Platforma de tip marketplace a luat naștere în 2000, în Olanda, fiind prezentă la ora actuală în nouă piețe europene.
DIN PIAȚĂ. Piața locală a livrărilor de mâncare prin platforme online este estimată la 47,7 milioane de euro în acest an. Aceste date se referă la segmentul restaurant-to-consumer (RTC), care include serviciile de comandă online (plasată fie pe site-ul sau aplicația restaurantului, fie prin intermediul unei platforme de tipul Foodpanda sau Takeaway) și de livrare la domiciliu, partea de logistică fiind asigurată de restaurante.
Cu o dinamică medie de peste 15% pe an, această piață ar putea ajunge la circa 84 de milioane de euro în 2022, potrivit datelor statista.com. În medie, 8,4% din români își comandă online mâncarea, folosind fie platforme specializate, fie platformele digitale ale restaurantelor preferate. Nivelul este așteptat să depășească 14% în următorii patru ani.
Nișei RTC i se mai adaugă segmentul Platform-to-Consumer, care se referă la comenzile de mâncare făcute online la restaurante, dar care sunt procesate și livrate de platforme specializate, prin intermediul propriilor departamente de logistică. Acest segment de piață va ajunge la circa 2,5 milioane de euro în acest an, depășind pragul de 13 milioane de euro în 2020.
CONCURENȚĂ. „Foamea din online“ a atras atât nume mari din Vest, pe piața locală operând totodată și platforme mai mici de comenzi de mâncare. În ciuda numărului mare de competitori, reprezentanții Foodpanda spun că odată ce piața se va maturiza, nu toți vor reuși să ofere restaurantelor condiții sustenabile de colaborare. „Noi vrem întotdeauna să ne asigurăm că atât clienții finali, cât și restaurantele partenere sau livratorii beneficiază de pe urma serviciilor pe care le oferim și ne așteptăm la faptul ca unii dintre competitori să nu poată ține pasul cu satisfacerea tuturor acestor părți implicate“, au precizat pentru NewMoney reprezentanții platformei.
Dincolo de investițiile în IT necesare întreținerii și îmbunătățirii platformelor IT, „agregatorii“ de comenzi au investit și în punerea pe picioare a infrastructurii necesare livrării. Aceasta poate ajuta la diferențierea unor platforme față de competiție, în situațiile în care pot livra comenzi de la restaurante care nu oferă acest serviciu.
Foodpanda, spre exemplu, a investit în departamentul de logistică, iar acum deține cea mai mare flotă de livrare din piață, cu operațiuni în șapte orașe. Investiții semnificative în acest sector vor face și în 2019, pentru a ține pasul cu cererea. Iar o strategie de reducere a costurilor, dar și a timpilor de livrarea este folosirea unor mijloace alternative de livrare a comenzilor, în special în orașele aglomerate, unde traficul poate duce la întârzieri însemnate. „În România, sunt mai mulți livratori care folosesc mașina comparativ cu alte piețe, însă încurajăm livratorii pe biciclete să ni se alăture. Se poate opta pentru un program part time, este o variantă mult mai practică în orele de vârf ale traficului și câștigurile pot fi mai mari decât în cazul șoferilor“, spun reprezentanții Foodpanda.
PREFERINȚE. Pe o strategie similară se bazează Uber Eats, care speră să ofere cel mai bun timp din piață cu ajutorul curierilor pe două roți. Lansat la nivel global ca un experiment, serviciul s-a dezvoltat în ultimii trei ani într-un business separat de cel de car-sharing. Platforma a intrat pe piața locală în luna mai, când a devenit disponibilă bucureștenilor. În prezent, Uber Eats livrează mâncare de la peste 200 de restaurante și își propune să ajungă la 300 până la sfârșitul anului.
„Sectorul de livrare de mâncare din România este unul competitiv, dar echipa locală se concentrează pe ce poate aduce în plus Uber Eats: diversitatea opțiunilor din aplicație și livrarea rapidă, de 30 de minute sau mai puțin“, au precizat reprezentanții companiei pentru NewMoney.
Timpul mediu de livrare de până acum a fost de 39 de minute, cel mai scurt timp în care o comandă a ajuns la destinație fiind de sub șase minute. Un alt element prin care Uber Eats dorește să se diferențieze la nivel local este lipsa unei comenzi minime. Cele mai populare sortimente de mâncare comandate prin Uber au fost shaorma de pui, Adana kebab și gogoșile de casă, printre restaurantele favorite ale consumatorilor numărându-se Aria Gourmet, Burger Van Bistro, Divan Express, King Rolls și Nicolai.
ALTERNATIVE. Comenzile online de mâncare reprezintă un segment extrem de important și pentru platformele care livrează o gamă mai largă de produse. „60% din livrările Glovo reprezintă mâncare, iar din categoriile bine reprezentate în restul de 40% se află comenzile din Orice și Farmacie“, spune Victor Răcariu, country manager Glovo România, pentru NewMoney.
Dintre cele 30.000 de produse livrate de Glovo în primele trei luni de activitate în București, cele mai numeroase au fost burgerii (peste 5.000), clasamentul fiind completat de produse din aceeași zonă (3.700 de kebap-uri și peste 2.000 de pizza). În topul celor mai des livrate produse se află cele farmaceutice, scutecele, laptele praf și mâncarea pentru bebeluși.
Glovo este o platformă de livrare rapidă (maximum o oră) la domiciliu sau la birou, de produse alimentare și nealimentare. Compania spaniolă a intrat în România în primăvara acestui an, în urma atragerii unei finanțări în valoare de 30 de milioane de euro de la mai multe fonduri de investiții.
În România, Glovo mizează pe orașe de peste 200.000 de locuitori și intenționează să se extindă în perioada următoare în Cluj-Napoca și în Timișoara. Pentru final de an, Răcariu și-a propus să depășească borna de 120.000 de produse livrate în Capitală și de 200.000 de utilizatori care au descărcat aplicația. Glovo lucrează, în prezent, cu peste 800 de curieri, care au un program flexibil și care pot să câștige în funcție de cât optează să lucreze în fiecare zi până la o mie de lei pe săptămână.
Având o creștere accelerată, platformele de comenzi online de mâncare se bucură de finanțări generoase. Așa se face că fiecare burger comandat în România poate rotunji randamentul banilor puși la bătaie în cele mai multe cazuri de investitori străini.
FOTO: Guliver / Getty Images