Cum evităm o criză majoră de foamete: experiment pe Africa

Mimi Noel 26/05/2017 | 11:23 Global
Cum evităm o criză majoră de foamete: experiment pe Africa

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Foametea în masă este o amenințare veche pentru multe regiuni africane. Vestea bună este că a fost reluată dezbaterea privind cele mai potrivite stra­tegii menite să îi ajute pe fermieri să crească și să facă trecerea de la agricultura de subzistență la agricultură ca business.

Ferma de aproximativ un hectar a lui Peter Sotamaruti din apropiere de Bungoma, un orășel din vestul Kenyei, este ceva mi­niscul, dacă o judecăm după standardele lumii dezvoltate. Pentru Sotamaruti este însă dublu față de suprafața pe care o cultiva în urmă cu cinci ani, de exemplu. Vânzarea surplusului de porumb cultivat i-a permis femierului de 49 de ani și fami­liei sale să se mute din casa de chirpici în care locuiau într-una de cărămidă cu trei camere și iluminată solar. Din modestul profit reușește să acopere asigurarea medicală și să plătească taxele școlare pentru cei patru copii ai familiei, un lux pentru un fermier din Africa Subsaha­ri­a­nă. „Ferma noastră este afacerea din care trăim“, spune Sotamaruti, care și-a pus în cap să ajungă la 4 acri anul viitor.

Foametea care face ravagii în această parte a lumii a întreținut dezbaterea ve­che legată de cât ar trebui să se implice guvernele africane, împreună cu ONG-urile, în promovarea agriculturii ca business, nu doar pentru subzistență. Africa se confruntă cu cea mai severă criză ali­mentară de la al Doilea Război Mondial încoace, cu cele 20 de milioane de oameni care riscă să moară de foame, pe fondul secetei și conflictelor armate.

MAI MARE ESTE MAI BINE. Potrivit Or­ga­nizației pentru Alimentație și Agri­cul­tură a Națiunilor Unite (FAO), mici proprietari de terenuri asigură 80% din sursele de alimente în Africa Subsaha­riană. Fără prea mulți bani pentru se­mințe și fertilizatori, dar și în absența in­frastructurii și logisticii, acești fermieri sunt cu atât mai vulnerabili în fața capriciilor vremii, nemaivorbind de războaiele civile care macină această regiune. Cu toate acestea, dezbaterea nu este doar despre productivitate. În Africa, există cea mai mare rată a populației care lu­crează în agricultură, prin urmare se impun politicile gândite să favorizeze ferme mai mari.

Este critic însă ca aceste schimbări să fie urgentate într-un moment în care une­le țări dezvoltate donatoare nu mai sunt atât de generoase. Propunerea de bu­get făcută de noua Administrație de la Casa Albă aduce o reducere cu 37% în cazul Departamentului de Stat și al Agen­ției pentru Dezvoltare Internațională. Acest lucru va afecta cam tot, de la pro­iectele de irigații până la programele de nutriție concepute pentru elevi.

Christopher Barrett, economist specializat pe agricultură în cadrul Cornell, crede că ajutoarele pentru dezvoltare trebuie canalizate către fermierii care au mijloacele necesare pentru a-și crește suprafețele cultivate și vor să facă un business din agricultură, și nu ca până acum, către cei care fac agricultură de subzistență. În cazul celor din urmă, un an prost din punct de vedere meteoro­logic poate fi fatal.

„Atunci când pentru clasa fermierilor agricultura este un business, ei și fa­­mi­liile lor cheltuie în comunitatea lo­cală, stimulând astfel cererea pentru produse. Vor angaja apoi pe cineva pentru cură­țenie în casă sau vor începe o afacere pe plan local“, spune el.

Fermierii africani pentru care agricultura este deja un business se lovesc cam de aceleași probleme ca și mici proprie­tari de terenuri agricole, dar au totuși câteva avantaje pe termen lung, este de părere Sam Jones, profesor specializat pe agricultura africană de la Universitatea din Copenhaga. În trecut, „s-a crezut că micii fermieri pot fi mai productivi deoa­rece beneficiază de munca întregii familii. Doar că tehnologia joacă un rol tot mai mare în agricultură, iar micii fermieri cu greu au acces la ea“.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.