Cum au transformat politicienii resentimentele oamenilor față de bănci într-o temă de campanie electorală continuă

NewMoney 21/08/2017 | 14:36 Ştiri
Cum au transformat politicienii resentimentele oamenilor față de bănci într-o temă de campanie electorală continuă

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat controale la două dintre băncile care au declarat pierderi, a declarat, duminică, premierul Mihai Tudose, la Antena 3, potrivit news.ro.

”Din 36 de bănci active, 18 sunt pe profit, 18 nu. Cred că trebuie un pic să-i ajutăm, poate facem o fundaţie să le dăm nişte bani că înţeleg că ei au venit aici să ne ajute, sunt subsidiare ale Crucii Roşii. Sau au venit aici crezând că suntem cu tricouri de alea «Suntem fraierii voştri»”, a spus Mihai Tudose.

Premierul a precizat totodată că ia în considerare să avertizeze public populația că economiile depuse la acele bănci care au declarat ani la rând pierderi ar putea să nu fie în siguranță.

”ANAF a început deja control pe două dintre ele să vadă cum şi ce se întâmplă. Îmi asum, mergem până la a ieşi public să spunem: «Băncile astea nu au profit de un-doi-trei-patru. Nu ştiu dacă este foarte safe să vă ţineţi economiile acolo». Iertaţi-mă, e o bancă! Dacă el e pe pierdere nu riscă să intre în faliment?”, a spus premierul.

În urmă cu două săptămâni, Tudose a declarat că există posibilitatea de a face publice date despre anumite bănci care îşi externalizează profiturile. ”Pe clădirea scrie că e bancă, nu Crucea Roşie sau o instituţie de caritate. Sediile arată binişor spre foarte bine, salariile sunt bune spre foarte bune. Domniile lor dovedesc o imaginaţie debordantă în a-şi externaliza profiturile. Nu mai merge”, a spus el.

Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, a precizat la rândul său că 70% dintre băncile din România nu au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat ulterior că băncile nu au plătit impozit pe profit, pentru că nu au făcut profit.

Relațiile dintre bănci și clienți i-au determinat și pe parlamentari să reacționeze prin trecerea unor legi dure la adresa sistemului bancar, dar care au fost ulterior ”îmblânzite” de Curtea Constituțională.

Legea dării în plată

O lege menită să îi sprijine pe debitorii care nu își mai pot plăti ratele a determinat BNR să vadă, pentru prima dată, un risc sistemic sever la adresa stabilității financiare a României și anume instabilitatea legislativă. Parcursul legii dării în plată a fost unul lung, însă un amendament al Curții Constituționale a diminuat semnificativ eventualul impact al acesteia. CCR a decis că trebuie verificată existența impreviziunii pentru ca debitorii să poată renunța la locuință în schimnbul stingerii datoriei.

Ca urmare, doar câteva mii de clienți ai băncilor sunt în prezenți protejați de această lege, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, față de câteva sute de mii cât își propuseseră inițiatorii.

“Mai reţinem şi faptul că s-a vorbit de 600.000 de debitori ai băncilor care ar fi protejaţi de Legea dării în plată, cum am auzit. Vorbim de nici 6.000 de debitori şi cred mai bine au fost protejaţi cei care au intrat în negocieri bilaterale cu băncile şi au ajuns la soluţii de compromis, lucru pe care noi l-am sugerat de la început. Este foarte greu ca nişte neiniţiaţi să descopere roata în materie de activitate bancară”, a comentat recent Isărescu.

La un an și jumătate de la intrarea în vigoare a legii, numărul notificarilor depuse a fost de circa 7.300, aproape 5.000 fiind contestate în instanță.

O altă lege, privind conversia creditelor în franci elvețieni la curs istoric, a fost declarată în întegrime neconstituțională.

”Ca urmare, apelul la restructurare sau la conversii ale creditelor debitorilor cu probleme a devenit o soluție preferabilă și mai rapidă pentru debitorii vizați de cele două legi, fiind stimulată astfel negocierea bilaterală între bănci și debitori”, a precizat Valentin Lazea, economist-șef BNR.

d