Cum au reacționat băncile la creșterea numărului de tranzacții online

Tranziția către servicii bancare online a prins pe picior greșit sistemul financiar din România. Având în vedere ritmul redus de adopție a acestor facilități în trecut, băncile din România s-au con­fruntat cu dificultăți în gestionarea traficului ridicat din ultimele luni.

Pandemia de COVID-19 a generat o serie de schimbări a comportamentelor de con­sum, inclusiv în zona serviciilor bancare, iar specialiștii se așteaptă ca unele să fie de durată. Spre exemplu, peste 30% din români au făcut mai multe plăți contactless, în detrimentul numerarului, potrivit studiului „Financial Pulse Survey“, realizat de McKinsey & Company. Tendința s-ar putea menține, peste 40% din consumatorii de servicii bancare pre­­cizând că intenționează să reducă sau chiar să înceteze utilizarea numerarului în următoarele luni.

O altă tendință observată la nivelul sis­temului bancar este migrarea relativ rapidă a consumatorilor către canalele digitale. Aproximativ 20% din respon­denții studiului amintit se așteaptă să fo­­losească mai mult dispozitivele mobile sau computerele pentru a accesa servicii bancare după încheierea crizei sanitare. „Financial Pulse Survey“ a fost reali­zat în România în iunie 2020, pe un eșan­tion de 500 de subiecți, iar rezultatele au fost ajustate astfel încât cifrele să fie re­pre­zentative pentru populația cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani.

Datele concrete

Tendința este îmbu­cu­rătoare, având în vedere statisticile nefavorabile în ceea ce privește relația digi­tală dintre băncile din România și clienții lor. În 2019, doar 11,3% din persoanele care au accesat internetul au efectuat ope­rațiuni de internet banking, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). La nivel european, media cetă­țenilor care au folosit servicii bancare online era de 66% în 2019, potrivit raportului DESI al Comisiei Europene.

O serie de date cu o frecvență mai ridi­cată care ar putea oferi indicii cu privire la modul în care pandemia a influențat mo­dul de utilizare a serviciilor bancare sunt cele publicate de Banca Națională a Româ­niei (BNR) cu privire la evoluția folosirii car­durilor. Reducerea utilizării numerarului este un prim pas în direcția obișnuirii consumatorilor cu administrarea „digitală“ a veniturilor și cheltuielilor.

Din păcate, cifrele nu sunt foarte concludente. În martie, spre exemplu, numărul de tranzacții POS, deci de plăți la comer­cianți, a fost de 168 de milioane, în creștere cu 12,75% față de nivelul din iunie 2019, dar mai puțin decât în decembrie 2019. Ultima lună din an denaturează ușor statistica, fiind luna în care tradițional se fac cele mai multe plăți (de orice natură).

Pe de altă parte, în iunie – lună în care re­stricțiile impuse în pandemie au început să fie ridicate treptat –, numărul de tran­zac­ții POS cu cardul a scăzut la 154 de mi­lioane. Ceva mai clară este evoluția retra­gerilor de numerar de la ATM-uri. Aici ten­dința de scădere s-a menținut, valoarea acestora ajungând la 46,2 miliarde de lei în iunie, cu 13,8% mai puțin decât în iunie 2019. Valoarea tranzac­țiilor de plată cu car­dul a urcat către 25,2 miliarde de lei în iunie, în creș­tere față de anul trecut, mai puțin decât în decembrie.

Incidente

Noul context de funcționare a economiei a accentuat rolul canalelor digitale în interacțiunea cu clientela și în realizarea funcțiilor operaționale bancare, notează și banca centrală în cel mai recent Raport asupra Stabilității Financiare, adău­gând că acest lucru poate crea vulnera­bilități.

„Aceste evoluții pot fi importante pentru intensificarea procesului de digitalizare a sectorului bancar, însă pot genera și vul­ne­rabilități din perspectiva riscului opera­țional. O serie de bănci centrale (BCE, Banca Angliei etc.) au formulat recoman­dări pentru planurile de continuitate a ac­ti­­vității instituțiilor de credit în contextul unor pandemii“, se arată în documentul citat. Printre recomandările băncilor centrale străine se numără evaluarea și testarea infrastructurii IT – în condițiile creș­terii re­gi­mului de telemuncă, dar și ale pro­vo­­că­rilor generate de atacurile ciberne­tice –, iden­tificarea salariaților și a func­țiilor critice, precum și a dependenței de furnizori de servicii conexe.

Infrastructura IT a băncilor de la nivel local s-a confruntat cu unele provocări în 2020, când la nivelul sistemului s-au înre­gistrat 12 incidente majore de natură ope­ra­țională. Acestea au vizat dublarea tem­porară a tranzacțiilor (incidente raportate de utilizatori ai ING Bank și ai Raiffeisen Bank) sau chiar dispariția banilor din cont, imposibilitatea accesării serviciilor de online banking sau nefuncționarea corespun­zătoare a cardurilor (la plăți online sau la POS).

Trafic

Operatorii telecom au confirmat creșterea substanțială a traficului de date odată cu declanșarea stării de urgență și a mutării unei părți însemnate a activității eco­nomice în online. „În perioada martie-aprilie, am înregistrat o creștere a traficului în rețeaua de internet fix cu până la 30%, în orele de vârf, și cu 5% în rețeaua de telefonie mobilă“, au precizat repre­zen­tanții RDS&RCS la solicitarea NewMoney. Ca urmare a investițiilor realizate de companie în ultimii ani, în tehnologii de ultimă generație precum și în dezvoltarea infrastructurii de fibră optică, rețelele au făcut față și ar fi putut susține un trafic „de până la trei-patru ori mai mare“, transmite ope­ratorul.

Ridicarea restricțiilor a dus la revenirea traficului către valori normale, însă luna septembrie ar putea duce la noi creșteri, odată cu încheierea concediilor, cu acti­vi­tățile de cursuri online, dar și cu preferin­țele multor companii pentru telemuncă.

Atacuri cibernetice

Creșterea activi­tății online a dus și la o intensificare a atacurilor cibernetice, în special a celor de tip phishing, prin care hackerii speră să obțină date personale ce pot fi folosite pentru ac­cesarea conturilor bancare, spre exemplu. „Specialiștii Digi au remarcat o creștere a nu­mărului de atacuri de tip phishing/SCAM, care s-au folosit de numele și identi­tatea unor furnizori de servicii intens utilizate în această perioadă (curierat, poștă rapidă), pe fondul extinderii modului de lucru de la domiciliu și al creșterii e-commerce-ului“, a explicat compania.

Instituțiile financiare sunt expuse unor riscuri semnificative din această direcție. Solicitările de daună aferente polițelor de asi­gurare împotriva riscurilor cibernetice au crescut cu 83% anul trecut în Europa, potrivit unui raport realizat de brokerul de asigurări Marsh. Deși toate sectoarele eco­no­miei sunt expuse riscurilor cibernetice, trei domenii au înregistrat o incidență mai mare a daunelor. Instituțiile financiare au fost cele mai afectate, cu 21% din totalul daunelor raportate în 2019. Clasamentul este completat de industria prelucrătoare, respectiv de companiile din domeniul co­mu­nicării, mass-media și tehnologie.

Pandemia a generat șocuri sistemice în economie. Operatorii telecom au făcut față cu brio provocărilor, infrastructura de internet dovedindu-se rezilientă în fața trafi­cului care a crescut brusc. Sistemul bancar, pe de altă parte, a înregistrat o creș­tere mai puțin accentuată a activității on­line a clienților. Întrebarea care se pune este cum ar fi reacționat infrastructura IT din bănci la un șoc similar celui înregistrat de operatorii telecom, având în vedere că nu toate incidentele de plată descrise anterior s-au petrecut în pandemie? Erorile de sistem au loc și în perioade obișnuite.

E-mailul troian

În plină pandemie, Serviciul Român de Informații (SRI) a avertizat publicul în legătură cu o serie de atacuri cibernetice ale unei grupări infrac­ționale care utili­zează troianul bancar Qbot.

• Ținte. Acest troian îi viza preponderent pe clienții orga­nizațiilor din domeniul financiar-bancar din SUA, România, Canada și Grecia. În România, campania i-a vi­zat pe clienții unor platforme care utilizează servicii de internet banking prin browser (Chrome, Firefox, Microsoft Edge).
• Capcană. Prin transmi­terea unor e-mailuri-capcană (spear-phishing), Qbot era pro­gramat să sustragă cre­den­țiale de acces pentru plat­forme specifice compa­niilor financiar-bancare și serviciilor de e-mail și date financiare. Aceste mesaje pot avea fie un link în con­ținut, fie un fișier atașat.
• Creștere. La nivel inter­național, atacurile ciberne­tice lansate direct asupra unor bănci au înregistrat o creștere de 238% ca urmare a pandemiei, potrivit compa­niei de securitate VMware Carbon Black.
• Phishing. Atacurile de tip phishing asupra consumatorilor, prin care hackerii în­cearcă să obțină date bancare, sunt de natură să des­curajeze folosirea serviciilor online oferite de bănci.

FOTO: Getty