Acest articol apare în numărul 30 (18 decembrie – 7 ianuarie) al revistei NewMoney

Pe o piață locală a modei de 3-4 miliarde de euro anual, cusută și descusută de marile branduri internaționale, ju­cătorii români reușesc totuși să–și gă­sească propriul loc. O demonstrează de această dată Mathilde.

„La început a fost doar o joacă, îmi croiam hainele singură în timpul facultății și le vindeam“, își aduce aminte Mathilde Gheșea, cea care alături de soțul său, Răz­van Gheșea, a pus pe picioare brandul de modă care i-a împrumutat numele, Mathilde. Se întâmpla în urmă cu un dece­niu și jumătate, la Brașov. Între timp, businessul Mathilde a ajuns la o rețea de 10 magazine, dintre care unul în regim de fran­ciză, și o cifră de afaceri estimată pentru 2017 la 1,4 milioane de euro.

Amândoi au urmat studiile unor facul­tăți de construcții, dar joaca de început s-a transformat pentru Mathilde Gheșea într-un job full-time. După mai mulți ani în care a colaborat cu fabrici de con­fecţii vestimentare care produceau în sis­tem lohn pentru branduri interna­ţionale, a decis în 2002 să își deschidă propria afacere în industria modei, cu creații produse în orașul de sub Tâmpa. „Cea mai grea parte la în­ceput a fost confruntarea directă cu cli­enții. Îmi plăcea să creez, nu să vând“, își amintește antreprenoarea. Compensa însă experiența în afaceri a soțului său, care înființase până atunci două firme în domeniul construcțiilor.

Din Brașov în toată țara. Au înce­put cu un atelier de producție, iar primele vânzări mai importante le-au făcut pe la diferite târguri, cum ar fi cel din cadrul Festivalului Medieval de la Si­ghi­şoara. Apoi, în 2004, au decis să deschidă un magazin sezonier la Vama Veche. Doi ani mai târziu a urmat un altul la Brașov, iar re­țeaua a crescut de atunci constant. În luna noiembrie a acestui an au deschis magazinul cu numărul zece – și al doilea din București –, în urma unei investiții de 70.000 de euro într-un spațiu de pe Calea Dorobanți.

Și tot anul acesta au deschis un al doilea atelier de producție, la Aleșd, în ju­dețul  Bihor, după ce un brand local – la rândul său o afacere de familie – s-a închis. Practic, Mathilde a preluat tot, inclusiv angajații. În urma acestei mutări, compania a ajuns la un total de aproximativ 80 de angajați, dintre care 50 lucrează în atelierele din Brașov și Aleșd.

Încă de la început, Mathilde a încercat să se poziționeze pe o nișă diferită, cu haine cu influențe boho și hippie și cu broderii și aplicații realizate manual.

Dar chiar și așa, a devenit din ce în ce mai dificil să ții pasul cu moda. Cu atât mai mult pentru designeri, iar una dintre cele mai mari provocări în acest moment pentru Mathilde este aceea de a fi mereu în alertă și de a aduce în fața clienților noi și noi produse. Mai ales că, spre deosebire de acum câțiva ani, când jucătorii din această industrie lansau trei sau patru co­lecții pe an, „acum trebuie să vii săptămâ­nal cu șase-șapte articole noi“.

Iar dacă pe zona de cre­­ație lucrurile pot fi ținute sub control, incertitudinile țin mai degrabă de contextul macroeconomic românesc. „Pro­vocă­­ri­­le sunt mai mari acum ca nicio­dată. Pe timp de criză, nu pot să spun că am avut pro­­bleme foarte mari, mai ales că ne-am ales o nișă. În prezent, dacă ne ui­tăm la schim­­bările din mediul politic și economic, remarcăm faptul că acestea influ­­en­­țează inclusiv comportamentul de consum al clientelor“, explică Răzvan Gheșea.

Și tot el dă un exemplu de strictă actua­litate – în condițiile în care consumatorul nu știe dacă salariul său net va rămâne același sau va scădea anul viitor (efect direct al trecerii contribuțiilor sociale de la angajator în sarcina angajatului înce­pând din 2018), acesta are tendința de a amâna anumite achiziții. Inclusiv pe cele vestimentare.

Profil de client. Și totuși, în ciuda acestui du-te-vino macroeconomic din România, Mathilde, brand care operează prin firma Inex Style, estimează pentru 2017 o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro, în creștere de la puțin peste un mi­­lion de euro anul trecut. Clientela sa vine în special din zona femeilor cu venituri medii sau peste medie, cu vârste între 25 și 45 de ani, care cheltuie o medie per bon de 100-200 de euro.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.