Cum au pornit doi absolvenți de construcții, soț și soție, un business de fashion de 1,4 milioane de euro pe an
Acest articol apare în numărul 30 (18 decembrie – 7 ianuarie) al revistei NewMoney
Pe o piață locală a modei de 3-4 miliarde de euro anual, cusută și descusută de marile branduri internaționale, jucătorii români reușesc totuși să–și găsească propriul loc. O demonstrează de această dată Mathilde.
„La început a fost doar o joacă, îmi croiam hainele singură în timpul facultății și le vindeam“, își aduce aminte Mathilde Gheșea, cea care alături de soțul său, Răzvan Gheșea, a pus pe picioare brandul de modă care i-a împrumutat numele, Mathilde. Se întâmpla în urmă cu un deceniu și jumătate, la Brașov. Între timp, businessul Mathilde a ajuns la o rețea de 10 magazine, dintre care unul în regim de franciză, și o cifră de afaceri estimată pentru 2017 la 1,4 milioane de euro.
Amândoi au urmat studiile unor facultăți de construcții, dar joaca de început s-a transformat pentru Mathilde Gheșea într-un job full-time. După mai mulți ani în care a colaborat cu fabrici de confecţii vestimentare care produceau în sistem lohn pentru branduri internaţionale, a decis în 2002 să își deschidă propria afacere în industria modei, cu creații produse în orașul de sub Tâmpa. „Cea mai grea parte la început a fost confruntarea directă cu clienții. Îmi plăcea să creez, nu să vând“, își amintește antreprenoarea. Compensa însă experiența în afaceri a soțului său, care înființase până atunci două firme în domeniul construcțiilor.
Din Brașov în toată țara. Au început cu un atelier de producție, iar primele vânzări mai importante le-au făcut pe la diferite târguri, cum ar fi cel din cadrul Festivalului Medieval de la Sighişoara. Apoi, în 2004, au decis să deschidă un magazin sezonier la Vama Veche. Doi ani mai târziu a urmat un altul la Brașov, iar rețeaua a crescut de atunci constant. În luna noiembrie a acestui an au deschis magazinul cu numărul zece – și al doilea din București –, în urma unei investiții de 70.000 de euro într-un spațiu de pe Calea Dorobanți.
Și tot anul acesta au deschis un al doilea atelier de producție, la Aleșd, în județul Bihor, după ce un brand local – la rândul său o afacere de familie – s-a închis. Practic, Mathilde a preluat tot, inclusiv angajații. În urma acestei mutări, compania a ajuns la un total de aproximativ 80 de angajați, dintre care 50 lucrează în atelierele din Brașov și Aleșd.
Încă de la început, Mathilde a încercat să se poziționeze pe o nișă diferită, cu haine cu influențe boho și hippie și cu broderii și aplicații realizate manual.
Dar chiar și așa, a devenit din ce în ce mai dificil să ții pasul cu moda. Cu atât mai mult pentru designeri, iar una dintre cele mai mari provocări în acest moment pentru Mathilde este aceea de a fi mereu în alertă și de a aduce în fața clienților noi și noi produse. Mai ales că, spre deosebire de acum câțiva ani, când jucătorii din această industrie lansau trei sau patru colecții pe an, „acum trebuie să vii săptămânal cu șase-șapte articole noi“.
Iar dacă pe zona de creație lucrurile pot fi ținute sub control, incertitudinile țin mai degrabă de contextul macroeconomic românesc. „Provocările sunt mai mari acum ca niciodată. Pe timp de criză, nu pot să spun că am avut probleme foarte mari, mai ales că ne-am ales o nișă. În prezent, dacă ne uităm la schimbările din mediul politic și economic, remarcăm faptul că acestea influențează inclusiv comportamentul de consum al clientelor“, explică Răzvan Gheșea.
Și tot el dă un exemplu de strictă actualitate – în condițiile în care consumatorul nu știe dacă salariul său net va rămâne același sau va scădea anul viitor (efect direct al trecerii contribuțiilor sociale de la angajator în sarcina angajatului începând din 2018), acesta are tendința de a amâna anumite achiziții. Inclusiv pe cele vestimentare.
Profil de client. Și totuși, în ciuda acestui du-te-vino macroeconomic din România, Mathilde, brand care operează prin firma Inex Style, estimează pentru 2017 o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro, în creștere de la puțin peste un milion de euro anul trecut. Clientela sa vine în special din zona femeilor cu venituri medii sau peste medie, cu vârste între 25 și 45 de ani, care cheltuie o medie per bon de 100-200 de euro.
Chiar dacă tot mai mulți jucători români din industria modei caută recunoaștere pe scena internațională a fashion-ului – exemplele producătorului de pantofi și genți Musette (creat de antreprenorii Cristina și Roberto Bâtlan) sau ale brandurilor de haine MLH (Maria Lucia Hohan) și Murmur (Andreea Bădală) sunt elocvente în acest sens –, Mathilde nu s-a aventurat mai departe de piața națională. Cel puțin nu până acum, pentru că, spune Răzvan Gheșea, acesta este un scenariu cu bătaie pe termen lung. „Orașul meu de suflet este Paris, iar visul meu e să ajung și acolo“, completează Mathilde Gheșea.
Cerere și creație. Deocamdată, brandul a preferat să-și extindă portofoliul de produse, prin crearea la comandă de modele unicat de pantofi. O direcție care ar putea fi consolidată ulterior prin lansarea unei „linii mai conformiste de pantofi, cu modele produse în serie“.
Dincolo de prezența offline, brandul Mathilde intră în garderobele româncelor și prin magazinul online, care a ajuns să genereze anul acesta 9% din totalul cifrei de afaceri, adică „cam cât vinde un magazin fizic“, potrivit lui Răzvan Gheșea.
Oricum, indiferent de canalul de cumpărare, un lucru rămâne cert: consumatorul român pune mare preț pe modă, în ciuda faptului că salariul mediu net din România, care se ridică la 2.400 de lei, rămâne printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Nici nu e de mirare, mai ales că hainele și încălțămintea sunt cel mai la îndemână indicator al statutului și contextului social, astfel că, în această ecuație, branduri din industria mondială de fashion, precum suedezii de la H&M sau spaniolii de la Inditex au luat cu asalt piața românească în ultimul deceniu și au deschis magazine pe bandă rulantă.
La polul opus, antreprenorii care au creat brandul Mathilde spun că preferă să se dezvolte într-un ritm pe care să îl poată ține sub control. „Nu vrem să deschidem foarte multe magazine. Deschidem acolo unde există cerere și unde există clientelă care să se regăsească în creațiile noastre“, punctează Răzvan Gheșea. Până la urmă, există loc pentru orice jucător. Inclusiv pentru cei români.
O chestiune de gusturi
Jucătorii străini și locali coexistă pe o piață românească a modei cu un apetit din ce în ce mai mare pentru consum.
- Dimensiuni. Piața locală a hainelor, pantofilor și echipamentelor sportive este estimată la circa 3-4 miliarde de euro anual. Potrivit companiei de cercetare Euromonitor International, lanțurile interna-țio-nale de fast-fashion mușcă o treime din această piață.
- Străini. Peste 20 de noi branduri internaționale de retail au intrat în centrele comerciale din București în ultimul an, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară CBRE România. Printre retailerii de modă care au intrat în ultimul an pe piața locală se numără Forever 21, Uterque, 4F, O bag, US Polo, COS, Skechers, Superdry sau NYX.
- Locali. Pe piață există și o serie de jucători locali, care au reușit să facă pași și pe scena internațională a modei, printre care produ-cătorul de pantofi și genți Musette (creat de Cristina și Roberto Bâtlan) sau brandurile de haine MLH (Maria Lucia Hohan) sau Murmur (Andreea Bădală).
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney
