Cum au influențat rețelele sociale și WhatsApp alegerile din Brazilia, câștigate de un politcian de extremă dreaptă

Alegerile din Brazilia, câștigate de un politician de extremă dreaptă, au fost puternic influențate de social media și mai ales de interacțiunile pe Whats­App. Platforma a polarizat enorm electoratul, a găzduit multe informații false, în ciuda eforturilor de a le contracara, iar fenomenul poate pune în pericol pe termen lung democrațiile lumii, așa cum le știm astăzi. 

Acest articol a apărut în numărul 53 (19 noiembrie – 2 decembrie) al revistei NewMoney

Pentru Stela Wanda Pereira da Silva, momentul-cheie a fost când tatăl ei a postat pe grupul de WhatsApp al familiei un filmuleț în care o femeie era ucisă. De ce l-a trimis? Pentru a le arăta ce va urma în cazul în care candidatul de stânga al Parti­dului Muncitorilor, Fernando Haddad, va câștiga alegerile din Brazilia.

Da Silva (22 de ani) locuiește pe orașul de coastă Salvador și este o susținătoare a lui Haddad. Căutând mai atent informații, a aflat că femeia din respectivul filmuleț a fost victima unui furt care s-a terminat prost, nicidecum o crimă motivată politic, cum a încercat tatăl ei să o sperie. Când le-a arătat alor ei că filmulețul era de fapt o știre falsă și din Venezuela pe deasupra, în familie a izbucnit un adevărat război civil, jumătate erau de partea ei, restul de partea tatălui.

„Aceste alegeri ne-au scindat total, așa că eu una am ieșit din grupul de WhatsApp al familiei“, spune Da Silva, care admite și că relația cu tatăl a fost mereu turbulentă, cu sau fără acest incident.

HEY THERE! I AM USING WHATSAPP. Brazilienii se numără printre cei mai mari consumatori de social media la nivel global, fapt care îi expune implicit într-un grad mai mare la știri false și la campaniile online de manipulare politică. Forumurile de social media au înlocuit mijloacele de informare tradiționale, controlate decenii la rând de gigantul Brazilian Globo Group.

WhatsApp, în mod particular, a devenit unul dintre instrumentele predilecte pentru polemici de acest fel care se petrec și pe Facebook sau Twitter. Brazilia este a doua piață pentru WhatsApp, peste jumătate din cei 208 milioane de locuitori fiind utilizatori ai aplicației deținute de Facebook.

Brazilienii deschid grupuri pe WhatsApp fie pe criterii familiale, fie în funcție de afinități. Vorbesc și împărtășesc informații cotidiene legate de vacanță, întâlniri, bârfe. Doar că aceleași grupuri servesc și ca platforme virtuale de pe care decolează știrile politice, fie reale, fie false.

„Brazilia se confruntă azi cu un fenomen extrem de puternic. Pe de o parte, lipsa de încredere în mij­loacele de informare tradiționale, pe de alta, acces extrem de facil la social media și informații alternative din online“, este de părere Maurício Santoro, po­li­tolog la Universitatea de stat Rio de Janeiro.

Exact această dinamică a jucat un rol decisiv în alegerile prezidențiale din 28 octombrie, unul dintre cele mai critice scrutine din lume, de anul acesta. Jair Bolsonaro, liderul de extremă dreaptă al Parti­dului Social Liberal și fost căpitan de armată, a câș­tigat scrutinul cu 55,1% în fața candidatului de stânga Haddad, soluția de avarie a Partidului Munci­torilor, al cărui fost lider, Luiz Inácio „Lula“ da Silva, se află în închisoare condamnat pentru fapte de co­rupție. Discursul dur împotriva criminalității al lui Bolsonaro a avut efectul scontat într-o țară în care 63.880 de oameni au fost uciși anul trecut. Pe de altă parte însă, liderul social-liberalilor a avut numai cuvinte de laudă pentru un notoriu torționar al peri­oadei de două decenii de regim militar care a luat sfârșit în 1985, fapt care îi face pe mulți să fie îngri­jo­rați cu privire la soarta democrației braziliene.

FAKE NEWS, „CANDIDATUL“ DIN UMBRĂ. Valul de știri false din timpul campaniei a alimentat temerea că nu este vorba de o confruntare corectă. O an­chetă bombă publicată cu o săptămână înainte de scrutin în Folha de São Paulo, una dintre cele mai respectate pu­blicații braziliene, a scos la iveală cum un grup de oameni de afaceri au plătit persoane cu influență în me­diul online pentru a dise­mina informații defăi­mătoare la adresa lui Haddad de pe gru­pu­rile lor private de WhatsApp. A fost declan­șa­tă o investigație privind suspiciunea de do­nații ilegale pe du­rata campaniei electorale, dar nu s-a luat deocamdată nicio decizie.

Este imposibil de măsurat cât de mult l-au ajutat de fapt pe Bolsonaro știrile false, iar partizanii lui susțin evident că acuzațiile sunt exagerate. Oricât de mare a fost contribuția, fenomenul și amploarea cu care falsele informații se pot răspândi în rețelele sociale pot pune în pericol pe termen lung normele și insti­tuțiile democratice. Politica în cea mai mare economie a Americii Latine a fost mereu atomizată, nu mai puțin de 13 partide s-au înscris în cursa prezidențială, dar parcă niciodată nu a fost atât de polarizată ca acum.

Brazilia are cel mai mare număr de utilizatori de internet din întreaga Americă Latină și o lungă tra­diție deja în materie de adoptare a social media. Orkut, pentru cine își mai amintește, rețeaua socială din SUA lansată în 2004 și deținută de Google, a fost rapid eclipsată de competitori precum Myspace și Facebook. Ei bine, nu și în Brazilia, unde a avut un enorm succes. La sfârșitul anului 2007, Brazilia avea circa 40 de milioane de conturi înregistrate. Într-o carte despre democrația brazi­liană, profesorul de istorie Bryan McCann de la Universitatea Georgetown atribuia succesul unei caracteristici a brazilienilor pe care a încercat să o prindă în sintagma „Supremația Orkut“ – brazilienii folosesc platforme digitale în scopuri sociale cu orice ocazie, în orice context. Orkut a avut un asemenea succes acolo încât, în 2008, Google a decis să mute în Brazilia întreaga rețea de operațiuni.

De atunci, afinitatea brazilienilor pentru conținu­tul digital nu a făcut decât să continue să crească, sus­ținută și de un boom economic pe care țara l-a cu­noscut între 2008 și 2011. Criza care a urmat a mai frânat acest consum de conținut digital de pe ter­minale mobile, cu predilecție iPhone-uri. Whats­App, o aplicație ce poate rula pe orice platformă și pe care operatorii de telefonie mobilă nu o includ în cotele de date, a devenit sistemul de comunicare na­țional. În iulie, serviciul avea 120 de milioane de utilizatori activi, spre deosebire de doar șapte mili­oane de conturi de Facebook.

LUPTA FALS-REAL. Acest fenomen nu avea cum să nu modeleze discursurile și dezbaterile în rețelele sociale braziliene. Spre deosebire de timeline-ul apli­cației Facebook, pe care apar postările utilizatorilor și activitatea fiecăruia pe rețeaua de socializare, în cazul WhatsApp vorbim doar de grupuri private de discuții, protejate și de măsurile de criptare garantate de creatorii platformei.

Înaintea alegerilor, funcțiile de secu­rizare ar fi trebuit să poată transforma aplicația într-o impene­trabilă fortăreață pentru dezinformare. Nu a fost așa. Comprova, un proiect al Centrului Shorens­tein pentru media, politică și politici pu­blice, finanțat de Google și Facebook, le-a cerut utilizatorilor din 24 de astfel de gru­puri să notifice când primesc via Whats­App mesaje false. Au primit peste 60.000 în două luni.

„Ce diferă între Brazilia și SUA este că avem ale­geri mediate de WhatsApp, o platformă închisă, unde nu putem măsura exact volumul sau conținutul știrilor false răspândite, cu atât mai puțin cine este responsabil pentru dezinformarea cu pricina“, spune Tai Nalon, director executiv și cofondator al Aos Fatos (Pro fapte), un grup brazilian care ve­rifică veridicitatea informațiilor – urmărește știrile false care ajung să se viralizeze și le combate în timp real, diseminând informațiile reale.

Un exemplu elocvent –  în timpul campaniei, unul dintre candidați a aruncat informația că 400 de mili­oane de brazilieni (din start, cifra e aproape dublul întregii populații braziliene) trăiesc în sărăcie extremă. În timpul pri­mu­lui tur al alegerilor prezi­den­țiale, Aos Fatos a demascat 12 astfel de informații false care s-au viralizat, fiind distribuite de 1,2 mili­oane de ori pe Facebook.

O astfel de informație falsă a fost și aceea cum că Haddad ar fi fost promotorul unui set de idei pro-homosexuale în rândul elevilor – a fost distribuită de 400.000 de ori, potrivit cifrelor Aos Fatos.

„Toate eforturile companiilor de tehnologie și ale biroului electoral brazilian (TSE) de a limita dezinformarea au reușit doar să zgârâie puțin suprafața fenomenului“, spune Nalon. Chiar și după ce TSE a  interzis distribuirea poveștii despre Haddad că este promotor al unor idei pro-homosexuale, s-au mai găsit peste 100.000 de brazilieni care să o distribuie în următoarea săptămână, mai remarcă aceasta.

În iunie, TSE a cerut fiecărui partid politic să semneze un angajament că nu va disemina informații false. Evident, nu toate au semnat. Respectarea lui era un gest pur simbolic, dat fiind dificultatea de a identifica sursa informațiilor false.

În plină campanie, TSE a invitat reprezentanți ai Facebook și ai WhatsApp pentru a discuta modalită­țile prin care poate fi îm­piedicată distribuirea de știri false. Facebook a creat o așa-numită „cameră de război“ în acest sens, în timp ce WhatsApp a blo­cat sute de mii de conturi între cele două tururi de scrutin.

„În cazul tuturor utilizatorilor, am stabilit niște limite stricte privind modul de trimitere a mesajelor, inclusiv și mai ales în perioada premergătoare scrutinului. Totodată, am sponsorizat o largă campanie de educare și am cola­borat strâns cu Comprova pentru a le furniza noua soluție de business a Whats­App, care i-a ajutat să ve­rifice informațiile a zeci de mii de utilizatori“, a explicat într-un e-mail un pur­tă­tor de cuvânt al WhatsApp.

POLITIZARE SOCIAL MEDIA. În ciuda tuturor acestor eforturi însă, sentimentul majorității brazilienilor a fost că tot ce s-a făcut a fost prea puțin și prea târ­ziu. Riscul într-o țară cu o populație atât de ata­șată de social media este că, în lipsa unei regle­mentări eficiente, politica făcută în mediul digital va deveni un soi de versiune a cinei de Ziua Recu­noștinței, doar că marcată de tot felul de schimburi răutăcioase de replici în care fiecare are dreptatea lui. Pedro Abreu (37 de ani), grafician în Salvador, a devenit un critic foarte vocal al grupurilor închise de pe WhatsApp. „M-am înfuriat, am plâns auzind po­veș­tile unor amici atacați în propria familie pe motive politice“, povestește Pedro, care a și inițiat un nou grup de brazilieni care și-au părăsit grupul de WhatsApp al familiei.

Istoric vorbind, în materie de consum media, brazilienii și-au luat până acum cu încredere informațiile via Globo. Fondată în 1925, Globo este controlată de familia fondatorului Irineu Marinho, iar în ultimii ani a devenit un gigant ca dimensiuni și influență. Parti- pris-ul celor de la Globo față de dictatura militară a rămas întipărit în mentalul brazilienilor, care conti­nuă să creadă că Globo încă îi mai atacă pe acei politicieni care nu îi sunt pe plac și cosmetizează sau camuflează chiar acuzațiile de corupție în cazul celor pe care îi place. De fapt, miza este păstrarea statu-quoului celor mai influenți și bogați oameni din Brazilia. Într-un editorial publicat în 2013, Globo s-a delimitat însă de orice suspiciune de parti-pris față de regimul dictatorial suprimat în 1985 și a ținut să sublinieze că democrația este o „valoare ab­so­lută“ în care crede.

Politologul Santoro susține că, în alegerile de anul acesta, Globo pare să nu fi jucat niciun rol în influen­țarea opiniei electoratului, ceea ce este o premieră în istoria modernă a țării. O schimbare de paradigmă care l-a descumpănit într-un fel pe McCann, profesor care lăuda cândva adoptarea masivă a Orkut și pre­ferința brazilienilor pentru social media. A anticipat, admite acum, ascensiunea dreptei în Brazilia și consumul tot mai mare de conținut din surse netra­dițio­nale, dar nu și-a dat seama că social media, în special WhatsApp, va ajunge să distorsioneze atât de mult informația care ajunge la electorat. „Este un dezastru. Mă simt naiv că nu am anticipat că acest feno­men se va petrece“, spune acesta.

RISCURI ANTIDEMOCRATICE. Dacă modelul comportamental de anul acesta se va păstra, efectul pentru Brazilia, dar și pentru alte țări unde rețelele sociale au un mare succes, iar instituțiile democratice sunt mai slabe, va fi unul profund. Michael Patrick Lynch, profesor de filosofie în cadrul Universității Connec­ticut și care s-a aplecat asupra fenomenului știrilor false, spune că, pe măsură ce opinia oamenilor ajunge să fie deformată de informațiile false, riscul este să nu mai știe ce să creadă și în cine să creadă.

În timp, această fisură în ceea ce el numește încredere epistemică (adică bazată pe cunoaștere) poate amenința democrația în sine. Când oamenii ajung să creadă că toate informațiile sunt trunchiate într-un fel sau altul, tind fie să-și fixeze și mai tare opiniile și convingerile pe care le au deja, fie să respingă orice altceva. Electoratul ajunge să fie polarizat între cei care domină discursul cu informații care susțin doar propriile lor păreri și cei care ajung să respingă politica în întregime.

Iar în Brazilia sunt multe argumente că primul tip de grup este deja unul consistent, puternic, dar există și un segment tot mai larg al celor care deja ig­noră politica cu totul. Votul este obligatoriu în această țară, ceea ce teoretic asigură participarea la procesul electoral. Dar evident că pot anula buletinul de vot, votând intenționat greșit sau nepunând pur și simplu ștampila pe nicio opțiune. Mai sunt și cei care se abțin de la vot și invocă faptul că și-au schimbat domiciliul cu care sunt înregistrați pe lis­tele de vot. În al doilea tur de scrutin, aproape 30% din participanții la vot au intrat în cele trei categorii mai sus-descrise, ceea ce echivalează cu 42,5 mili­oane de non-voturi, câștigătorul fiind decis în final de doar 10,8 milioane de voturi.

Cele două tendințe, polarizarea și apatia, vor îngreuna enorm inițiativa privată precum cea a Comprova sau cea a Aos Fatos. „Pentru 2022, avem nevoie de pârghii mai bune pentru a gestiona feno­me­nul știrilor false“, mai spune Nalon de la Aos Fatos, refe­rin­du-se deja la următorul scrutin prezidențial. Vom avea nevoie de o nouă tehnologie, iar Whats­App și Facebook va trebui să investească mai mult în felul în care gestionează conținutul de pe propriile platforme. Cei din spatele Comprova vor să continue proiectul cu orice preț și să îl extindă în India, Indo­nezia și Nigeria.

Se pot însă schimba enorm de multe în Brazilia până în 2022. Retorica antidemocratică a lui Bolsonaro nu este de bun augur – la scurt timp după câș­ti­garea alegerilor a atacat Folha de São Paulo, spu­nând că „această publicație este moartă“.

În mandatul lui, Brazilia se va polariza și mai mult. „Sentimentul de identitate națională care a supra­viețuit în deceniile de dictatură militară pare să dis­pară acum, așa cum s-a văzut pe durata acestor ale­geri, oamenii au idei complet opuse despre ce în­seamnă să fii brazilian“, mai spune McCann.

Polarizări

În alegerile de anul acesta, cel mai mare vehicul media brazilian tradițional, Globo, nu a jucat niciun rol în influențarea opiniei electoratului, o premieră în istoria modernă a țării.

Dimensiune. Brazilia are cel mai mare număr de utilizatori de internet din întreaga Americă Latină și o lungă tradiție deja în materie de adoptare a rețelelor sociale. Ceea ce a creat terenul perfect pentru propagarea informațiilor false în context electoral.

Lupta. Facebook a creat o așa-numită „cameră de război“ pentru combaterea știrilor false în alegerile din Brazilia. WhatsApp a blocat sute de mii de conturi între cele două tururi de scrutin, câștigate în final de un politician de extremă dreaptă. ONG-ul Aos Fatos de monitorizare a știrilor false a demascat 12 astfel de informații.

Fisura. Când opinia oamenilor ajunge să fie deformată de informațiile false, riscul este să nu mai știe ce să creadă și în cine să creadă.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Shannon Sims, adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images